Consumul de pește previne maladia Alzheimer, prelungește viața și împiedică reducerea dimensiunii creierului

În urma unui studiu, publicat în revista de specialitate “Neurology”, cercetătorii americani au ajuns la concluzia că suplimentele pe bază de ulei de pește și consumul de pește pot preveni instalarea maladiei Alzheimer, prelungește viața și împiedică reducerea dimensiunii creierului, datorită conținutului ridicat de acizi grași esențiali omega-3.

Creierul se reduce în dimensiune odată cu înaintarea în vârstă și dacă este afectat de Alzheimer. Astfel, pentru a preveni acest proces și a prelungi durata de viață, specialiștii recomandă consumul de pește gras (hering, macrou, sardine, ton, somon) sau chiar pește alb (cod) de cel puțin 2 ori pe săptămână dar și administrarea de suplimente alimentare cu ulei de pește, o dată pe săptămână.

Acidul gras esențial omega-3 (acidul docosahexaenoic – DHA), regăsit în peștele gras în cantitate mare, ajută neuronii să comunice mai bine între ei.

Studiul Universității South Dakota din Richmond, SUA, a fost efectuat pe un eșantion de 1.111 femei, cu vârsta de aproximativ 70 de ani, înscrise în studiul Women’s Health Initiative Memory. Opt ani mai târziu, când femeile aveau 78 de ani, creierul acestora a fost scanat pentru a-i fi măsurat volumul, și s-a observat că femeile care prezentau niveluri ridicate de omega-3 în limfocite aveau un volum mai mare decât creierele celorlalte participante la studiu.

Continuarea o puteți găsi aici.

Bărbații care sunt obezi în perioada concepției riscă să aibă copii supraponderali

Un studiu australian, publicat în ultimul număr al revistei de specialitate “The FASEB Journal”, relevă că obezitatea paternă mărește riscurile de supraponderabilitate pentru copii, informează “Relaxnews”.

Studiile de până acum s-au concentrat, în mare parte, pe impactul pe care starea de sănătate a mamei îl are asupra copiilor, dar în ultima vreme cercetătorii și-au îndreptat atenția și pe influența paternă, observând că dieta unui bărbat poate preconiza greutatea și starea de sănătate a copilului său, încă din stadiul procreării.

Studiul, realizat la University of New South Wales din Sydney, Australia, a fost efectuat pe două grupuri de șoareci iar cercetătorii au observat că în urma împerecherii dintre un grup de șoareci masculi obezi și diabetici cu niște femele normale s-au născut pui predispuși la obezitate, având un control deficitar al insulinei.

“În timp ce oamenii de știință s-au concentrat asupra modului în care dieta maternă poate influența sănătatea copilului, acest nou studiu își propune să exploreze impactul pe care dieta tatălui îl poate avea asupra riscului de obezitate al copilului”, a precizat Margaret Morris, co-autoare a studiului.

Continuarea o găsiți aici.

Consumul de suc de fructe din comerț poate fi periculos

Nutriționiștii britanici atrag atenția asupra pericolului pe care îl reprezintă sucurile de fructe vândute în magazine, subliniind că sunt atât de îndulcite încât nu mai pot fi considerate ca făcând parte din faimoasele “cinci porții de fructe și legume pe zi”.

Unele tipuri de suc de portocale conțin tot atâta zahăr cât Coca Cola și ar trebui să fie impozitate în funcție de efectele potențial dezastruoase asupra sănătății consumatorilor, afirmă prof.Susan Jebb de la Universitatea Oxford, citată de 7sur7.be.

Sucul de fructe din comerț conține o mare cantitate de zahăr, chiar dacă se spune că natural, iar oamenii beau în cantități mari, convinși că le face bine.

Continuarea, aici.

Efectele râsului asupra sănătății

Cotidianul “Le Nouvel Observateur” informează că cercetătorii britanici au făcut o trecere în revistă a articolelor științifice consacrate efectelor râsului asupra sănătății, publicate începând din 1964.

Prestigioasa revistă British Medical Journal (BMJ) publică anual o ediție de sărbători menită să binedispună comunitatea biomedicală, fără a face însă compromisuri referitoare la rigoarea științifică.

Subiectul acestui an au fost studiile din ultimii 50 de ani care analizează impactul râsului asupra sănătății, amintind că acest spasm nu are doar consecințe pozitive asupra organismului uman.

Astfel, printre cele 785 de studii analizate de Robin Ferner și Jeffrey Aronson – coautorii acestui articol – mai mult de o sută dintre acestea atenționează în legătură cu numeroasele riscuri pe care le presupune o criză de râs, și anume incontenența, cataplexia, aritmia cardiacă, criza de astm și pneumothoraxul sunt câteva dintre referințele principale.

Continuarea, aici.

Medicii recomandă introducerea în dietă a iaurtului, pentru o alimentație sănătoasă

Medicii specialiști în nutriție atenționează asupra unei alimentații sănătoase, recomandând introducerea în dietă a iaurtului.

“După perioada aceasta grea din punct de vedere nutrițional de sărbători se remarcă un plus de greutate prin îngrășare. Trebuie să ne revenim și să ne întoarcem la o alimentație sănătoasă, caracterizată printr-un aport caloric corespunzător necesarului nostru. Să fie bogăție de legume, bogăție de fructe și preparate lactate cu conținut redus de sare și cu conținut mai redus de lipide. În cadrul preparatelor lactate, iaurtul ocupă un loc important. Spre deosebire de lapte, iaurtul este mai bine tolerat și este extrem de bine echilibrat caloric”, a declarat prof.dr. Nicolae Hâncu, nutriționist, membru de onoare al Academiei Române și președinte de onoare al Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, joi, într-o conferință de presă.

Acesta a mai precizat că, la ora actuală, România ocupă ultimul loc în Europa în ceea ce privește consumul de iaurt.

Ce poate face muștarul pentru sănătatea ta

Al doilea cel mai popular condiment din lume după piper, muștarul aparține familiei Brassicaceae şi se înrudeşte cu alte legume, precum varza, broccoli şi conopida, având numeroase proprietăți terapeutice.

Folosit în principal drept condiment, boabele de muștar conțin acizi grași esențiali omega-3 și omega-6, calciu, fibre, mangan, magneziu, fosfor,25-32%  proteine, seleniu, zinc, 28% uleiuri bune pentru organism, triptofan, antioxidanți, glucosinolați, cantități mari de izotiocianat de alil. Frunzele de muștar conțin fosfor, calciu, magneziu și vitaminele din complexul B iar uleiul de muștar este bogat în vitaminele A, B3, B4, B6, D, E, K, P, substanțe glicozide, fitosteroili, substanțe volatile, clorofilă, acizi grași polinesaturați, acid linoleic, acizi grași esențiali omega-3, fier, zinc, magneziu, calciu, proteine.

Pe baza acestora, muștarul este recomandat în cazul următoarelor afecțiuni:

  • antidepresiv – datorită conținutului de triptofan, un aminoacid esențial responsabil de starea de bine a organismului
  • anticancerigen – datorită conținutului de izotiocianatului de alil și glucosinolaților, care previn creșterea celulelor canceroase, prevenind astfel cancerul, în special cel gastric, al vezicii urinare și de colon. Se lasă peste noapte la înmuiat boabele în apă, și se consumă dimineața.
  • reduce inflamația (artrită, sciatică, dureri reumatice, musculare, ale încheieturilor, gușă) – datorită conținutului de seleniu și magneziu, având astfel proprietăți antiinflamatorii.
  • ameliorează astmul bronșic, bronșitele, pneumonia – datorită conținutului de seleniu, magneziu și antioxidanți. Se aplice o cataplasme cu făină de muștar negru pe zona toracelui și se ține atâta timp cât senzația de arsură nu este foarte puternică, dupa care se îndepărtează și se acoperă zona tratată cu un material călduros.
  • scade tensiunea arterială – datorită conținutului mare de magneziu.
  • protejează sistemul cardiovascular împotriva arterosclerozei – datorită conținutului mare de magneziu.
  • intensifică metabolismul – o linguriță de muștar pe zi crește metabolismul cu 25%.
  • stimulează digestia, elimină constipația – datorită conținutului de vitamina B. Zilnic, pe stomacul gol, se iau 1-2 linguri de semințe întregi de muștar alb, înghițindu-se cu apă. Este contraindicat persoanelor care suferă de colon iritabil

Mai multe găsiți aici.

Consumul regulat de nuci și alune vă ferește de cancer şi mortalitate cardiovasculară

Într-un studiu publicat în revista New England Journal of Medicine, cercetătorii americani au arătat că o dietă bogată în nuci şi alune reduce riscul mortalităţii cardiovasculare şi al cancerului.

În cadrul studiului realizat de cercetătorii americani de la Centrul de cercetare a nutriției din cadrul Universității Tuft din Boston, au fost strânse informații începând cu anii ’80, de către asistentele medicale și alți angajați ai sistemului sanitar american.

Rezultatele studiului confirmă alte cercetări care au relevat faptul că un consum regulat de nuci şi alune scade riscul problemelor frecvente de sănătate, cum ar fi infarctul, cancerul de colon şi diabetul de tip 2.

“Nucile au fost blamate pentru conţinutul ridicat în grăsimi. Acum, după 20 de ani, au fost recunoscute ca alimente sănătoase”, a declarat Jeffrey Blumberg, de la Centrul de cercetare a nutriţiei din Boston, adăugând că “nucile sunt bogate în grăsimi, dar acestea sunt grăsimi sănătoase”.

Mai multe, aici.

Pentru scăderea în greutate, mâncați fructe înainte de masă

Doi cercetători americani au constatat că fructele mâncate înainte de masă contribuie la pierderea în greutate, datorită conținutului hipocaloric.

Autorii studiului au menționat că ordinea felurilor de mâncare de pe masă influenţează modul în care oamenii îşi umplu farfuriile, informează dailymail.co.uk.

Doi cercetători de la Universitatea Cornell, dr.Brian Wansink şi dr.Andrew Hanks, care au studiat comportamentul oamenilor în timpul unui bufet suedez, au observat că aceştia îşi umpleau trei sferturi din farfurii cu primele alimente pe care le vedeau în faţă, indiferent care ar fi fost acestea.

Această observaţie i-a determinat pe cercetătorii americani să afirme că aşezarea în faţă a unor alimente mai sănătoase, precum fructele şi iaurtul, îi încurajează pe oameni să le aleagă pe acestea, în locul alimentelor grase şi prăjite.

Cercetătorii au efectuat un experiment în cadrul căruia, persoanelor care au participat la o conferinţă, li s-a oferit un bufet suedez cu şapte tipuri de alimente pentru micul dejun.

La bufet au fost aduse două mese separate, situate la 15 metri distanţă, cu aceleași feluri de mâncare, dar organizate diferit, fără ca subiecţii experimentului să ştie acest lucru.

La o masă, au fost oferite omletă cu brânză, cartofi prăjiţi, rulouri cu scorţişoară, cereale, iaurt degresat şi fructe.

Continuarea, aici.