ADHD : Specialiştii avertizează asupra diagnosticării sau tratamentelor eronate

Un studiu apărut în revista medicală British Medical Journal (BMJ), citat miercuri de AFP, arată că experţii avertizează cu privire la pericolul unei definiţii mai extinse a hiperactivităţii şi a tulburărilor de deficit de atenţie la copii şi care riscă să conducă la o diagnosticare şi tratament eronate şi potenţial periculoase.

Avertizarea survine pe fondul faptului că numărul pacienţilor trataţi pentru această patologie a crescut semnificativ în ultimii ani în majoritatea ţărilor occidentale. Potrivit autorilor articolului, numărul s-a dublat la copii, s-a cvadruplat la adolescenţii din Marea Britanie între 2003 şi 2008 şi a crescut cu 73% în Australia între 2000 şi 2011.

În Olanda, între anii 2003 şi 2007, numărul persoanelor cu această afecţiune s-a dublat şi a crescut constant în SUA, între 1996 şi 2008, în principal la adolescenţii cu vârsta între 13 şi 18 ani. Principalul tratament este pe bază de metilfenidat (Ritalin, Concerta, Quasym și altele), un medicament apropiat de amfetamine şi ale cărui “beneficii pe termen lung rămân slab cunoscute”, potrivit autorilor studiului.

Printre efectele adverse ale acestor medicamente este și acela că poate avea un efect toxic asupra ficatului şi poate stimula tendinţele sinucigaşe şi anorexia, chiar pe termen scurt.

Continuarea, aici.

Terapia cu celule stem poate încetini evoluţia bolilor Alzheimer şi Parkinson

Terapia cu celule stem poate aduce beneficii în neurologie, prin încetinirea evoluţiei bolilor degenerative Alzheimer şi Parkinson, cercetările americane în domeniu fiind destul de avansate şi promiţătoare, a declarat prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii Române de Neurologie.

“Cercetătorii americani au un studiu avansat în privinţa utilizării celulelor stem, care a fost prezentat la Congresul Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei, desfăşurat la Praga. Terapia cu celule stem poate aduce beneficii, dar nu prin înlocuirea completă a unor neuroni. Ceea ce ar putea să facă este ca degenerarea să fie mai lentă, adică rolul lor să fie acela de a întârzia o boală degenerativă progresivă. Bolile degenerative omoară, zi de zi, zeci, sute de neuroni”, a explicat profesorul Mureşanu.

Potrivit medicului Bogdan Popescu, şef al clinicii de neurologie de la Spitalul Colentina din București, până acum nu a existat o metodă de a întârzia evoluţia unei boli degenerative de tipul Alzheimer sau Parkinson.

“Acum, cu ajutorul celulelor stem injectate în măduva spinării, s-ar putea încetinii evoluţia bolilor, dar mai este mult de făcut până să putem vorbi despre vindecarea bolilor degenerative”, spune dr. Bogdan Popescu.

Bolile degenerative sunt cauzate de un cumul de factori, cercetătorii fiind interesaţi să continue cercetarea creierului.

“Ştim că dacă o leziune apare la nivelul creierului, acesta reacţionează în mod predicitibil şi constant. Mai întâi, încearcă să reducă leziunea, iar asta înseamnă neuroprotecţie, în primele 24 de ore. Apoi, uzând aceleaşi resurse, trece la regenerare. Aceste reacţii ale creierului, bine înţelese, ne fac să intervenim mai bine în suferinţele neurologice”, a mai spus prof. dr. Dafin Mureşanu.

Continuarea, aici.

Recuperarea în caz de accident vascular este încetinită de stresul cronic

Potrivit unui studiu israelian, un pacient care a suferit un accident vascular şi care înainte de apariţia bolii a fost afectat de stres cronic se va reface mai greu şi prezintă un risc crescut de a suferi un nou accident vascular.

Realizat de echipa condusă de doctorul israelian Natan Bornstein, de la Centrul Medical Sourasky din Tel Aviv, rezultatele studiului “Tabasco” arată că persoanele supuse stresului cronic au un nivel ridicat de cortizol în organism.

Cortizolul este un hormon care, în mod normal, ajută organismul să lupte împotriva bolilor şi este esenţial în procesul de vindecare, însă, în perioadele de stres sau când echilibrul homeostatic din organism este afectat de o infecţie, glanda suprarenală secretă o cantitate mai mare de cortizol, asociată cu apariţia accidentului vascular, a explicat autorul studiului, Natan Bornstein, la Congresul Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), desfăşurat la Praga.

Totodată, nivelul ridicat de stres încetineşte recuperarea după un accident vascular cerebral.

Studiul cercetătorilor din Israel a fost efectuat pe un eşantion de 500 de persoane cu vârste de peste 50 de ani, care au suferit accidente vasculare.

Continuarea, aici.

Dieta mediteraneană îmbunătățește memoria și funcțiile cognitive

Dieta mediteraneană protejează memoria și funcțiile cognitive, afirmă autorii celui mai mare studiu realizat până în prezent în acest domeniu şi care confirmă binefacerile acestui tip de alimentaţie.

Acest tip de regim alimentar constă în consumarea unor alimente bogate în acizi graşi precum omega 3 – peşte, avocado, pui, ulei de măsline – alături de fructe şi legume, în defavoarea alimentelor conţinând grăsimi saturate precum carnea roşie şi produsele lactate, informează lefigaro.fr.

Cel mai mare realizat până în prezent a fost cel al unei echipe de cercetători de la Universitatea Alabama din oraşul american Birmingham. Savanţii americani au evidenţiat astfel că acest tip de alimentaţie permite o protecţie mai bună a memoriei şi a capacităţilor cognitive.

Studiul a fost publicat în revista de specialitate “Neurology”, revistă editată de Academia americană de neurologie.

Cercetătorii au analizat datele recoltate în cadrul studiului Regards (Reasons for Geographical Differences in Stroke). Astfel, 30.239 de persoane în vârstă de cel puţin 45 de ani au fost monitorizate între ianuarie 2003 şi octombrie 2007. De atunci, ele au fost controlate periodic pentru a detecta eventualele modificări ale stării lor de sănătate.

Continuarea, aici.

Adepții unei diete mediteraneene adaugă un plus de sănătate la bătrânețe

Conform unui nou studiu realizat de nişte cercetători din Boston, menţinerea unei diete mediteraneene de-a lungul vieţii poate aduce o bătrâneţe sănătoasă şi liniştită, informează “Time”.

Acest tip de regim constă în consumarea, de preferinţă, a unor alimente bogate în acizi graşi precum omega 3 – peşte, pui, ulei de măsline – alături de fructe şi legume, în defavoarea alimentelor conţinând grăsimi saturate precum carnea roşie şi produsele lactate.

Înlocuirea cărnii roşii cu proteine obţinute din fasole şi a grăsimilor saturate cu ulei de măsline reprezintă o reţetă cunoscută pentru a evita o serie de boli cronice aşa cum sunt bolile de inimă sau diabetul. În plus, o serie de studii au corelat dieta mediteraneeană cu o speranţă de viaţă mai lungă.

Întrebarea la care cercetătorii americani au încercat să răspundă în urma studiului a fost “care este calitatea acestor ani în plus pe care-i putem adăuga bătrâneţii noastre?” Pentru a răspunde la această întrebare, cercetători de la Harvard School of Public Health au revizuit datele despre dietă adunate în urma unui studiu la care au participat 10.670 de femei cu vârsta cuprinsă între 50 şi 60 de ani.

Continuarea, aici.

Femeile care iau mult în greutate în timpul sarcinii, predispuse să aibă un copil autist

Potrivit unui studiu al cercetătorilor americani, citat de dailymail.co.uk., arată că femeile care iau prea mult în greutate în timpul sarcinii sunt predispuse să nască un copil care să sufere de tulburări de spectru autist.

Deși greutatea în timpul sarcinii variază, mare parte dintre femei iau în greutate între 8 şi 13 kilograme, mai ales după cea de-a 20-a săptămână. Un studiu recent a arătat că tulburările de spectru autist sunt mai mari în rândul copiilor ale căror mame s-au îngrăşat câte 15 kilograme în timpul sarcinii, decât în cazul copiilor ale căror mame s-au îngrăşat câte 13 kilograme, relatează dailymail.co.uk.

Studii anterioare au arătat că există o legătură între greutatea din timpul sarcinii şi autism, dar acest studiu nou a încercat să găsească o legătură între autism şi greutatea din timpul sarcinii, după ce s-a luat în considerare care era greutatea femeii înainte de a rămâne însărcinată.

Cercetătorii au realizat studiul comparând cazurile unor copii de 8 ani care locuiesc în Salt Lake, Davis şi alte oraşe din Utah. Astfel, 128 de copii diagnosticaţi cu tulburări de spectru autist au fost comparaţi cu un grup format din 10.920 de copii de aceeaşi vârstă şi sex. Oamenii de ştiinţă au urmărit câte kilograme au luat femeile în timpul sarcinii.

Rezultatele studiului au fost surprinzătoare, cercetătorii negăsind nici o legătură între indicele de masă corporală al mamei înainte să rămână însărcinată şi autism, fapt care nu a fost analizat în studiile precedente.

Continuarea, aici.

Durerile provocate de artrită, migrene şi cancer ar putea fi atenuate cu Botox

Folosite cel mai adesea pentru a scăpa de riduri, injecțiile cu botox pot atenua, de asemenea, durerile cauzate de cancer, artrită şi migrene, fără a avea efecte secundare, informează dailymail.co.uk.

Persoanele care suferă de dureri de spate cronice şi femeile care au născut prin cezariană pot fi de asemenea beneficiarii injecţiilor cu botox pentru a scăpa de durere, o singură injecţie putând atenua durerea unei persoane timp de câteva luni – eliminând astfel nevoia pacienţilor de a luat câteva pastile în fiecare zi – şi poate fi făcută în orice parte a corpului.

Principalul ingredient folosit în injecţiile cu botox pentru prevenirea ridurilor este o bacterie toxică, cunoscută drept botulinum. Aceasta acţionează prin împiedicarea celulelor nervoase să intre în legătură cu muşchii, astfel că muşchii nu se mai mişcă, iar ridurile nu se formează.

Teama că zona tratată va fi paralizată temporar a împiedicat folosirea injecţiilor cu botox în tratarea durerilor până acum. Pentru a elimina această cauză, cercetătorul Bazbek Davletov a luat partea care atenuează durerea din injecţiile cu botox şi a “capsat-o” cu o parte prietenoasă a unei toxine similare produsă de bacteria tetanus. Toxina duce substanţa analgezică în măduva din coloana vertebrală, unde blochează semnalele durerii care sunt transmise în creier.

Continuarea, aici.

Un soi de orez ar putea lupta împotriva gastroenteritei

O echipă de la Universitatea din Tokyo a reuşit să producă, dintr-un soi de orez, cantităţi importante dintr-un anticorp care poate combate rotavirusurile aflate la originea gastroenteritei. Această inflamaţie a stomacului şi intestinelor, întâlnită frecvent, dar rareori fatală în ţările dezvoltate, provoacă decesul a peste 700.000 de bebeluşi în fiecare an în lume, informează cotidianul francez Le Figaro.

Preparată din respectivul soi de orez, apa de orez conţine cantităţi de anticorpi suficiente pentru a atenua diareea, una din manifestările gastroenteritei, ce duce la deshidratarea brutală a organismului, au indicat testele realizate pe şoareci, conform studiului publicat în Journal of Clinical Investigation.

În comparaţie cu vaccinul care există deja împotriva rotavirusului, acest nou mijloc de luptă permite evitarea conservării la rece necesară vaccinurilor, întrucât anticorpii rezistă pe termen nelimitat sub forma orezului. În plus, este mai uşor de folosit şi nu necesită intervenţia personalului medical.

Continuarea, aici.

Maladia Alzheimer ar putea avea o cauză genetică

Puţin câte puţin, extrem de complicatul puzzle al bolii Alzheimer începe să fie completat. “Cartografia” genelor începe să prindă contur și cu ajutorul celui mai mare studiu epidemiologic internaţional realizat până acum pe marginea acestei boli, desfăşurat în cadrul consorţiului International Genomics of Alzheimer’s Projet, informează cotidianul “La Libre Belgique”.

Studiul intitulat “Sănătatea publică şi epidemiologică moleculară a bolilor asociate îmbătrânirii”, publicat recent în “Nature Genetics” și coordonat de grupul mixt de cercetare Inserm/Institutul Pasteur din Lille/Universitatea Lille Nord, evidențiază 11 “regiuni de genom” asociate cu apariţia acestei boli neorodegenerative şi reperează alte 13 în curs de validare, fapt care reprezintă un salt înainte foarte important, având în vedere că în 2009 au fost identificate “doar” zece gene, misterul continuând să planeze în ceea ce priveşte predispoziţia individuală de a dezvolta această gravă şi frecventă afecţiune.

Referitor la maladia Alzheimer, se cunoaşte că aceasta se caracterizează prin două tipuri de leziuni în creier: pe de o parte, este vorba despre plăcile amiloide, care provin din acumularea extracelulalră a peptidelor în anumite zone ale creierului, iar pe de altă parte este vorba despre degenerescenţe neurofibrilare, care sunt leziuni intraneuronale ce provin de la agregarea anormală, sub formă de filamente, a unei proteine numite “proteina Tau”.

Unele dintre noile gene recent identificate confirmă ipotezele deja avansate cu privire la rolul plăcilor amiloide şi al proteinei Tau. De asemenea, rolul răspunsului imun şi al inflamaţiei, dezvăluit în studii precedente, este întărit şi de această cercetare.

În acelaşi timp, cele 11 gene asociate deschid noi piste. Dacă implicarea sistemului imunitar în dezvoltarea maladiei a fost deja confirmat, cercetătorii au scos în evidenţă o regiune de genom asociată altor două boli neurodegenerative: scleroza în plăci şi boala Parkinson. Astfel, notează autorii noului studiu, “o altă legătură a putut fi făcută cu locusul SLC24A4, care codează o proteină implicată în dezvoltarea irisului şi în varierea culorii părului şi pielii, fiind asociată cu riscul de hipertensiune arterială”.

Continuarea, aici.

Semnele viitoarei dependenţe de alcool pot fi descoperite încă din copilărie

Obiceiurile din adolescenţă stau de cele mai multe ori la baza majorității studiilor despre originile dependenţei. Adolescenţa este vârsta experimentelor, personalitatea fiind în formare, şi mulţi specialişti apreciază că este o perioadă cheie şi în ce priveşte vulnerabilitatea faţă de abuzul de alcool, relatează passionsante.be.

O echipă de cercetători americani de la Virginia Commonwealth University consideră în schimb că şi obiceiurile din copilărie pot fi semne a ceea ce se va întâmpla în viitor. Cercetările s-au desfăşurat pe două grupuri totalizând 6.000 de băieţi şi fete, în număr egal. Personalitatea le-a fost evaluată de câteva ori până au împlinit şase ani, iar consumul de alcool, până la 16 ani. Concluzia este destul de surprinzătoare, cercetătorii arătând că unele trăsături de caracter dinainte de cinci ani pot anunţa înclinaţia pentru consumul excesiv de alcool în adolescenţă.

Continuarea, aici.