Obezitatea accentuează simptomele artrozei

Obezitatea sau supraponderabilitatea au un efect biologic asupra articulațiilor, spune profesorul reumatolog Richard Treves, într-un articol de specialitate publicat în cotidianul francez “Le Figaro”.

Cauzele obezității sunt multiple, de la un comportament alimentar problematic, până la sedentarism, efectele unor medicamente, tulburările hormonale sau factorii ereditari. Pentru a determina dacă o persoană este supraponderală sau obeză se claculează Indicele de Masă Corporală (IMC), un indicator statistic al masei unei persoane raportată la înălțimea persoanei respective. Astfel un IMC situat între 25 și 30 este specific supraponderalilor, iar dacă este peste 30, persoana în cauză este considerată obeză.

Studiile arată că o persoană supraponderală se confruntă cu un risc de 4-5 ori mai crescut de a dezvolta artroză, printr-un efect mecanic, dar și pentru că excesul de grăsime exercită un efect biologic asupra articulațiilor. De asemenea, gonartroza (artroza genunchiului), artroza degetelor și durerile lombare sunt frecvent legate de excesul de grăsime.

Continuarea, aici.

Advertisement

Cercetătorii spanioli au descoperit un biomarker care indică șansele de supraviețuire în cazul cancerului renal

Cercetătorii spanioli au identificat un biomarker prezent în cancerul renal cu celule clare – unul dintre cele mai frecvente și agresive – care indică șansele pacienților de supraviețuire, informează agenția de presă EFE.

Studiul s-a desfășurat în cadrul Institutului de Cercetare Vall d’Hebron (VHIR) din Barcelona pe un eșantion de 98 de pacienți, pe o durată de 5 ani. Descoperirea biomarkerului, denumit “pSTAT-3 Ser727”, va aduce schimbări în privința tratamentului, spun cercetătorii.

“Tumoarea aparent cea mai benignă poate atinge nivelul de gravitate al celor mai invazive dacă nivelurile biomarkerului sunt ridicate”, a explicat medicul Anna Meseguer.

Pornind de la prezența biomarkerului într-o mostră tumorală, cercetătorii au constatat că “tumori aparent similare se pot comporta foarte diferit și pot determina supraviețuirea pacienților, care poate oscila între 17 și peste 70 de luni”, a mai spus Anna Meseguer.

Continuarea, aici.

Igiena dentară corectă protejează arterele

Un studiu realizat de cercetătorii americani de la Universitatea Columbia din New York a concluzionat că există o strânsă legătură între igiena buco-dentară și cea a arterelor.

La studiu au participat 500 de adulți, care sufereau de o afecțiune parodontală. Aceștia au fost observați de către specialiși pe o durată de 3 ani, timp în care le-au fost prelevate probe de placă dentară la intervale regulate de timp.

Placa dentară (depunerea albicioasă de pe suprafața dinților) este considerată a fi una dintre principalele cauze ale apariției cariilor și a afecțiunilor parodontale, precum gingivita sau parodontita. Specialiștii au corelat datele obținute de la participanții la studiu privind igiena bucală, cu starea de sănătate a arterelor acestora, concluzionând că  îmbunătățirea sănătății buco-dentare duce la o ameliorare evidentă a arterosclerozei (îngustarea arterelor – care poate cauza infarct, accident vascular cerebral), chiar după ce s-au luat în considerare factori de risc, precum indicele de masă corporală, fumatul, nivelul de colesterol sau diabetul.

Continuarea, aici.

Primii născuți prezintă un risc mai mare de a deveni supraponderali la vârstă adultă

Conform unui studiu recent realizat în Noua Zeelandă, primii născuți prezintă un risc mai mare de a deveni supraponderali la vârsta adultă, decât frații lor mai mici, informează agenția de presă Xinhua.

În cadrul studiului au participat 50 de bărbați supraponderali, cu vârste cuprinse între 35 și 55 de ani.

În urma analizării datelor culese de la voluntari, cercetătorii de la Universitatea din Auckland au constatat că primii născuți au avut în medie o greutate cu 6,9 kg mai mare decât al doilea născut și un indice de masă corporală mai mare. De asemenea, sensibilitatea la insulină era mai redusă cu 33% la bărbații care au fost primii născuți.

Continuarea, aici.

Apneea de somn afectează inima

O echipă de cercetători de la Universitatea California din Los Angeles a realizat un studiu pe sindromul de apnee obstructivă în somn (SAOS) și au demonstrat că această afecțiune tulbură reglarea sistemul nervos autonom (sistemul neuro-vegetativ), care controlează funcțiile automate, precum activitatea mușchilor cardiaci și digestivi.

La studiu au participat un grup de adulți, format din femei și bărbați, care au fost supuși unor teste fizice destinate evaluării răspunsurilor autonome ale organismului, centrate pe frecvența cardiacă.

Jumătate dintre participanții la experiment fuseseră diagnosticați recent cu SAOS, pe când ceilalți, nu.

Analiza datelor din urma rezultatelor a arătat că apneele în somn compromit semnificativ capacitatea de adaptare a frecvenței cardiace, cu o probabilitate crescută de a face, în timpul, o boală de inimă.

“Observăm un impact extrem de negativ al apneei în somn la bărbați, dar și mai sever la femei”, a declarat unul din autorii studiului, adăugând că “efectele obișnuite ale apneelor sunt mai discrete la femei sau ele se plâng mai puțin, ceea ce nu ușurează deloc diagnosticul”.

Continuarea, aici.

Bolnavii de cancer care fac sport au șanse duble de supravieţuire

Cercetătorii americani au descoperit că bărbaţii care au învins cancerul şi au ars peste 12.600 de calorii pe săptămână în timpul activităţilor sportive aproape că şi-au dublat şansele de supravieţuire, informează dailymail.co.uk. 

Studiul a fost efectuat de oamenii de știință americani de la Şcoala de medicină Stritch, a Universităţii Loyola din Chicago. Aceștia au studiat 1.021 de bărbaţi, cu o vârstă medie de 71 de ani, care fuseseră diagnosticaţi cu cancer, și au descoperit că persoanele au făcut sport și au ars peste 12.600 de calorii pe săptămână în urma exerciţiilor fizice aveau un risc de mortalitate cu 48% mai redus decât cei care nu făceau exerciții fizice deloc şi consumau mai puţin de 2.100 de calorii pe săptămână.

“Mişcarea ar trebui promovată activ în rândul acestor pacienţi, pentru a creşte longevitatea acestora”, a afirmat Kathlee Wolin, coautoarea studiului.

Continuarea, aici.

O dietă bogată în grăsimi pe parcursul sarcinii poate afecta dezvoltarea creierului copilului

Conform unui stdiu efectuat de cercetătorii americani, un regim alimentar bogat în grăsimi pe perioada sarcinii poate afecta dezvoltarea creierului copilului, crescând riscul ca acesta să devină obez pe parcursul vieţii.

Studiul a fost realizat pe șoareci de către o echipă de cercetători de la Şcoala de medicină Yale din Statele Unite ale Americii și a arătat că regimul alimentar poate schimba structura creierului şoarecilor în perioada intrauterină, explicând, astfel, de ce copiii ai căror părinţi sunt obezi sunt mai predispuşi în a deveni supraponderali. Studiul a fost publicat în jurnalul de specialitate “Cell”.

Datele studiului au arătat că femelele care aveau o dieta alimentară bogată în grăsimi au avut pui al căror hipotalamus (parte a creierului responsabilă pentru reglarea metabolismului) a suferit modificări, puii fiind mai predispuşi în a deveni supraponderali şi a dezvolta diabet de tipul 2, comparativ cu cei ale căror mame aveau o dietă alimentară echilibrată.

“Noi, cu siguranţă, credem că acestea sunt procese biologice fundamentale care afectează, de asemenea, şi oamenii şi influenţează modul în care copiii pot deveni obezi. Cel puţin se pare că ar putea avea un impact major şi trebuie să cercetăm în continuare acest aspect, atât în studii pe animale, cât şi pe oameni”, a declarat Tamas Horvath, unul dintre autorii studiului.

Continuarea, aici.

Expunerea la soare ar putea contribui la reducerea tensiunii arteriale

Conform unui studiu publicat luni, expunerea la soare ar putea contribui la reducerea hipertensiunii arteriale, un factor de risc pentru crize cardiace și atacuri cerebrale, informează agenția de știri AFP.

Studiul, publicat în revista de specialitate Journal of Investigative Dermatology, relevă că expunerea excesivă la soare favorizează apariția cancerului de piele, dar la fel de dăunătoare este și evitarea totală a soarelui, în special pentru sistemul cardiovascular.

La experiment au luat parte 24 de voluntari care au fost supuși unei doze de ultraviolete provenită de la o lampă de bronzare, iar în cea de-a doua ședință voluntarii au fost expuși doar la căldura lămpii, care nu a avut niciun efect asupra tensiunii lor. Cantitatea de raze UV corespunde unei expuneri naturale la soare timp de 30 de minute. În timpul primei ședințe s-a observat o scădere a tensiunii arteriale.

Continuarea, aici.

Sensibilitatea la durere este influențată de structura creierului

Datele unui studiu recent asupra sensibilității la durere au relevat că diferențele sunt legate de structura creiereului fiecăruia dintre noi, informează “LiveScience”. 

La studiu au participat 116 persoane sănătoase, cărora cercetătorii le-au solicitat să dea calificative gradului de intensitate a durerii resimțite atunci când o mică parte a pielii de pe mână sau de pe picior era încălzită până la 49 de grade Celsius, iar la câteva zile după ce au fost supuși acestui experiment, participanții la studiu au fost supuși unui examen RMN cerebral.

Datele astfel obținute demonstrează faptul că există o legătură între sensibilitatea individuală la durere și grosimea cortexului cerebral în regiunile creierului care sunt responsabile de controlul atenției și introspecție. Astfel, cu cât este mai subțire cortexul în aceste regiuni, cu atât oamenii sunt mai sensibili la durere.

“Subiecții care au raportat intensități ridicate ale durerii au mai puțină materie cenușie în regiunile creierului responsabile de introspecție și de controlul atenției”, afirmă cercetătorul Nichole Emerson, Wake Forest Baptist Medical Center.

Continuarea, aici.

Exercițiile pentru creier menţin abilităţile cognitive pe termen lung

Cercetătorii americani au descoperit că exerciţiile destinate antrenării abilităţilor cognitive ale creierului au efect şi la zece ani după practicarea acestora.

Studiul a fost condus de Guvernul Statelor Unite, iar datele au relevat că persoanele cu vârsta de peste 74 de ani erau capabile să obţină performanţe mai bune de raţionament şi procesare a informaţiilor după practicarea unor exerciţii simple, ale căror efecte au fost observate şi la zece ani după aceea, informează dailymail.co.uk.

Cercetarea a fost efectuată pe un eșantion de 3.000 de participanţi din Baltimore, care au efectuat între 10 şi 12 şedinţe de antrenament, cu o durată de la 60 până la 75 de minute.

Exerciţiile propuse de cercetători nu au ca scop împiedicarea formelor de demenţă cauzate de boli asociate, cum ar fi maladia Alzheimer, ci doar să stimuleze abilităţile cognitive, care slăbesc odată cu înaintarea în vârstă.

Studiul asupra exersării cognitive, cel mai amplu de până acum, a fost publicat în revista de specialitate “Journal of the American Geriatrics Society”, relevă că după doar cinci teste, persoanele care au beneficiat de exersarea creierului au avut performanţe cognitive mai bune decât cei care nu au realizat exerciţiile respective în planul memorării, raţionamentului şi procesării informaţiilor.

Continuarea, aici.