Ce puteți trata cu vin de pătrunjel

Plantă aromatică, pătrunjelul are însă și efecte curative, datorită proprietăților sale antiinflamatorii, detoxifiante, antirahitice, antiscorbutice, vermifuge, antitoxice, antitumorale, antioxidante, antialergice, tonice, antispastice, fluidifiante, relaxante, imunostimulente, vasodilatatoare, gastrice, bronșice etc.

Pentru a prepara vinul de pătrunjel aveți nevoie de următoarele ingrediente:

  • 10 tulpini proaspete de pătrunjel cu tot cu frunze
  • un litru de vin alb bio sau organic
  • 2 linguri cu oțet din vin alb
  • 300g de miere de albine bio sau organică.

Pătrunjelul se spală, se toacă mărunt și se pune într-un vas. Se toarnă vinul și oțetul și se lasă la fiert. Când amestecul atinge punctul de fierbere, se mai lasă 10 minute, la foc mic, după care se adaugă mierea, se omogenizează, se trage de pe foc și se filtrează imediat.

Continuarea, aici.

Remediu natural pentru scăderea colesterolului

Colesterolul este un compus organic care are rol metabolic, contribuie la sinteza hormonilor sexuali, a acizilor biliari, a corticosteroizilor, este o componentă a membranelor celulare la nivelul cărora contribuie la reglarea permeabilității acestora față de unele substanțe.

Cea mai mare parte a colesterolului este introdus în organism prin alimentație, în special cea de origine animală. Excesul de colesterol duce la formarea plăcilor de aterom sau calculi biliari.

Pentru a scădea valorile crescute ale colesterolului vă propunem o rețetă naturală.

Pentru a o prepara, aveți nevoie de 50 g de frunze și/sau scoarță uscată și mărunțită de alun  și un litru de vin roșu bio sau organic.

Puneți frunzele și scoarța de alun într-un borcan din sticlă încălzit. Vinul se pune pe foc, iar când atinge punctul de fierbere se toarnă peste frunzele de alun și se închide.

Preparatul se lasă la macerat timp de 10 zile, timp în care se agită zilnic recipientul de 3-4 ori pe zi pentru a facilita extragerea substanțelor active din scoarță și frunze.

Continuarea, aici.

Ce putem trata cu tinctură de păducel

Arbust spinos, cu fructe roșiatice, păducelul este binecunoscut pentru efectele sale cardioprotectoare.

Pentru prepararea tincturii se vor folosi frunzele și florile proaspete. Luați 10 linguri de plantă mărunțită, puneți-le într-un borcan din sticlă, peste care turnați apoi 500 ml de alcool de 70º. Închideți ermetic borcanul și lăsați-l la macerat, la temperatura camerei, timp de 14 zile, agitând zilnic recipientul de 4-6 ori.

La sfârșit se filtrează, iar tinctura astfel obținută se păstrează în sticluțe mici, din sticlă, închise la culoare.

Se administrează o linguriță de tinctură, diluată în 100 ml de apă plată, de 3 ori pe zi, pe stomacul gol.

Continuarea, aici.

Ce putem trata cu tinctură de anghinare

Aflată pe locul 7 în topul plantelor cu efect antioxidant crescut, anghinarea este originară din Etiopia, fiind folosită în scop curativ de vechii egipteni și grecii antici.

Planta are proprietăți coleretice, colagoge, hepatoprotectoare, regenerante la nivel hepatic, hipocolesterolemiante, hipolipemiante, diuretice, hipotrigliceridimiante, vasodilatatoare, cardioprotectoare, bacteriostatice, antialergice, laxative, tonice etc.

Pentru prepararea tincturii aveți nevoie de 50 g fruze de anghinare uscate și mărunțite, pe care le puneți într-un borcan din sticlă, peste care turnați 250 ml alcool de 70º. Închideți ermetic borcanul și lăsați la macerat, la temperatura camerei, timp de 15 zile, agitând zilnic recipientul de 4-5 ori.

La sfârșit se filtrează, iar tinctura obținută se păstrează în recipiente din sticlă, închise la culoare.

Se administrează câte o linguriță de tinctură, de 3-4 ori pe zi, cu 15-20 de minute înainte de masă, diluată în 100 ml de apă.

Continuarea, aici.

Ce putem trata cu tinctură de valeriană

Utilizată de Hypocrate împotriva insomniei, valeriana este o plantă al cărei nume, în limba latină, înseamnă sănătate.

Pentru prepararea tincturii aveți nevoie de 20 de linguri cu pulbere de rădăcină de valeriană, pe care le puneți într-un borcan din sticlă și peste care, mai apoi, turnați 500 ml de alcool de 70º.

Închideți ermetic borcanul și lăsați la macerat timp de 14 zile, la loc cald, agitând zilnic recipientul de 4-5 ori.

Se administrează câte o linguriță de tinctură, diluată în 100 ml de apă, de 3-4 ori pe zi, cu 15 minute înainte de masă.

Între indicațiile terapeutice al tincturii amintim:

  • asigură buna funcționare a sistemului nervos
  • reduce tensiunile psihice
  • recomandat în insomnie
  • protejează organismul împotriva stresului
  • combate depresia, anxietatea, neliniștea și frica
  • recomandat în caz de atacuri de panică și tulburări afective
  • calmează nevrozele

Continuarea, aici.

Leacuri cu flori de mac

Folosite în scopuri curative încă de pe vremea faraonilor, florile de mac au proprietăți sedative, calmante, fiind utilizate în tratarea unor afecțiuni precum astmul bronşic, angina pec­torală, migrenele, bolile ficatului, osteoporoza, insomniile, durerile de cap, tusea și înțepăturile de insecte.

Tinctura din petale de mac este eficientă în cazul migrenelor și durerilor de cap, administrându-se câte 15 picături de 2 ori pe zi, înainte de masă cu 30 de minute, timp de 2 săptămâni. Pentru prepararea tincturii aveți nevoie de 10 g de petale care se adaugă în 500 ml de alcool de 70º și se lasă la macerat timp de 14 zile, la loc întunecos și rece, agitând de câteva ori pe zi, după care se filtrează și se păstrează în sticluțe mici, închise la culoare. Înainte de fiecare utilizare, se agită recipientul energic.

Infuzia din petale uscate de mac (3 g – o linguriță rasă la o cană de apă fierbinte) este eficientă împotriva insomniilor, migrenelor, durerilor de cap, bronșită acută, laringită acută, angină pectorală, gripă, tuse.

Continuarea, aici.

Din leacurile Antichității – hreanul

Folosit de daci, greci și romani, hreanul are un gust iute, aromat și condimentat, fiind o metodă naturală de a trata numeroase afecțiuni.

Originar din S-E Europei și din vestul Asiei, hreanul, numit de daci usturonilă, mai este cunoscut și sub denumirele populare drept “plosca ciobanului” sau “pătrunjel de câmp”.

Se consumă atât frunzele, dar mai ales rădăcina, care este partea cea mai bogată a plantei în vitamine, fitoncide (substanțe care au acțiune antibacteriană) sau uleiuri eterice (cu efect calmant).

Între substanțele active importante ale hreanului se numără și: vitamina C, complexul de vitamine B, săruri minerale, peroxidaza, uleiurile volatile, calciu, potasiu, fier, magneziu, zinc, compuși sulfurați, enzime, fitohormoni, glucozinolați (substanță cu acțiune antibiotică), acizi, minerale, având totodată un proprietăți citostatice foarte puternice (datorate glucozinolaților și peroxidazei), diuretice, antiinflamatoare, antioxidante și expectorante.

Hreanul este de preferat a fi consumat odată cu citricele și legumele proaspete, pentru asigurarea necesarului de minerale și vitamine, evitându-se, în timpul tratamentului naturist, expunerea la mediile iritante.

Între indicațiile terapeutice ale hreanului, amintim:

Mai multe, aici.