Colicile sunt printre cele mai frecvente afecțiuni care tulbură liniștea bebelușilor, dar și a părinților.
Pentru a prepara acest ceai, aveți nevoie de părți egale din următoarele ingrediente, bine uscate și mărunțite grosier:
Puneți o linguriță de amestec într-o cană cu apă fierbinte și lăsați la infuzat timp de 15 minute. Strecurați și administrați câte 100ml pe tot parcursul zilei, cu lingurița.
Continuarea, aici.
Colicile sunt printre cele mai frecvente afecțiuni care tulbură liniștea bebelușilor, dar și a părinților.
Pentru a prepara acest ceai, aveți nevoie de părți egale din următoarele ingrediente, bine uscate și mărunțite grosier:
Puneți o linguriță de amestec într-o cană cu apă fierbinte și lăsați la infuzat timp de 15 minute. Strecurați și administrați câte 100ml pe tot parcursul zilei, cu lingurița.
Continuarea, aici.
Deși nu se cunoaște nici acum rețeta originară de bitter suedez, principiile acestuia au fost reproduse de-a lungul timpului și folosite prentru tratarea diverselor afecțiuni.
Pentru a prepara rețeta propusă astăzi, aveți nevoie de următoarele ingrediente:
Continuarea o puteți găsi aici.
Originară din India, obligeana a fost introdusă în Europa în secolul al XVI-lea, fiind utilizată pentru tratarea afecțiunilor hepatice, renale, reumatism etc.
Pentru a prepara infuzia, adăugați o linguriță de pulbere de plantă într-o cană cu apă fierbinte, acoperiți vasul și lăsați la infuzat timp de 15 minute, după care strecurați și consumați până la 2 căni zilnic, pe stomacul gol, cu jumătate de oră înainte de masă.
Infuzia are efecte revulsive, tonice, antispastice, coleretice, eupeptice, sedative, hipnotice, antiepileptice, neurotonice.
Între indicațiile terapeutice ale ceaiului amintim:
Continuarea, aici.
Deși nu se cunoaște nici acum rețeta originară de bitter suedez, principiile acestuia au fost reproduse de-a lungul timpului și folosite prentru tratarea diverselor afecțiuni.
Pentru a prepara rețeta propusă astăzi, aveți nevoie de următoarele ingrediente:
Continuarea, aici.
Plantă aromatică apreciată în gastronomie, busuiocul este folosit și în medicina tradițională datorită acțiunii sale antiseptice, antibacteriene, antiinflamatoare, cicatrizante, calmante, antifungice, antispastice, antitusive, galactogoge, antidepresive și tonice.
Pentru a prepara vinul de busuioc, aveți nevoie de următoarele ingrediente:
Puneți florile într-un vas din sticlă, turnați vinul, închideți ermetic vasul și lăsați-l la macerat timp de 7 zile. Vasul se agită zilnic de 4-5 ori.
La sfârșit se filtrează, iar vinul astfel obținut se păstrează în recipiente din sticlă, de culoare închisă, într-un loc răcoros.
Se administrează câte 50 ml, de trei ori pe zi, după mesele principale.
Continuarea, aici.
Originar din Persia Antică, șofranul este o plantă polivalentă, fiind apreciată nu doar în gastronomie – este cel mai scump condiment din lume –, ci și în medicina tradițională de mii de ani.
De la șofran se utilizează doar stigmatele florilor, în compoziția cărora s-au identificat următoarele substanțe chimice: ulei volatil, proctocrocină, carotenoizi, safranal, antioxidanți, carbohidrați, polipeptide, celuloză, lipide, minerale (calciu, iod, magneziu, fosfor, potasiu, sodiu, zinc, seleniu), pectine, uleiuri, proteine, acid lauric, acid hexadecanonic, fibre, grăsimi, vitamine (A, B1, B2, B3, B6, C) și folați.
Planta are efecte stomahice, antispasmodice, analgezice, antiastmatice, antitusive, toce, afrodisiace, stimulante, emenagoge, expectorante, diaforetice și sedative.
Între beneficiile șofranului amintim:
Continuarea, aici.
Considerată a fi una dintre cele mai puternice plante medicinale utilizate de-a lungul vremurilor, rostopasca are efecte hepatoprotectoare, hipolipemiante, hipocolesterolemiante, antispastice, analgezice, antiinflamatoare, sedative, antibacteriene, antivirale, antitumorale, cicatrizante, antimicotice etc.
Pentru a prepara infuzia adăugați o linguriță de plantă uscată și mărunțită într-o cană cu apă fierbinte, acoperiți vasul și lăsați la infuzat timp de 15 minute, după care strecurați și consumați pe tot parcursul zilei, pe o perioadă de cel mult 10 zile.
Supradozarea poate duce la grețuri, vomă, diaree, colici abdominale, somnolență, durere de cap, amețeală, delir, halucinații, asfixie care poate duce la deces, fenomene hepatice toxice.
Între indicațiile terapeutice ale ceaiului amintim:
Continuarea, aici.
Utilizată în vechime pentru tratarea bolilor de inimă și a rănilor, roinița are proprietăți antiherpetice, antiseptice, cicatrizante, sedative, antispastice, analgezice, stomahice, coleretice, colagoge, carminative, antiemetice etc.
Pentru a prepara infuzia adăugați 2 lingurițe de plantă uscată într-o cană cu apă fierbinte, acoperiți vasul și lăsați la infuzat timp de 15 minute, după care strecurați și consumați până la 3 căni pe zi, pe stomacul gol, cu jumătate de oră înainte de masă.
Între indicațiile terapeutice ale ceaiului amintim:
Continuarea, aici.
Utilizat în vechime de către egipteni și greci pentru tratarea febrei, mușețelul și-a prezentat de-a lungul timpului efectele curative.
Pentru prepararea infuziei, adăugați într-o cană cu apă fierbinte 2 lingurițe de plantă uscată, acoperiți vasul și lăsați la infuzat timp de 10 minute, după care strecurați și consumați până la 3 căni pe zi, pe stomacul gol, cu jumătate de oră înainte de masă.
Între indicațiile terapeutice ale ceaiului amintim:
Continuarea, aici.
Puterea Naturii 