Albe sau roz, florile parfumate ale salcâmului au proprietăți antinevralgice, calmante, sedative, tonifiante, emoliente, antispasmodice și antiseptice, fiind folosite cu succes în tratarea multor afecțiuni.
Având o perioadă scurtă de viață, florile de salcâm folosite în scopuri curative se vor recolta doar dacă este soare afară (plantele trebuie să fie uscate), din locuri nepoluate, cât mai depărtate de orașe sau drumuri.
Una dintre cele mai simple metode terapeutice este infuzia din flori de salcâm, care se prepară adungând 2-3 lingurițe de flori uscate la o cană de apă clocotită, pentru 10 minute, aceasta fiind eficientă în caz de dispepsie (favorizează digestia), dischinezie biliară (asociată cu 2-3 linguri de miere de albine de salcâm, timp de 14 zile), dezechilibre ale sistemului nervos (anxietate, stres, durere, de cap, migrene, neliniște, iritabilitate, nervozitate, tulburări de memorie, accese de furie, depresie, insomnie, epuizare nervoasă), diaree acidă, ulcer gastric şi duodenal, gastralgii hiperclorhidrice, reflux gastro-esofagian, indigestie, insuficienţă hepatică, crampe abdominale, crampe musculare, tulburări de echilibru, văz, apetit, tuse convulsivă și cea cauzată de crizele de astm, vaginită și candidoză (băi de șezut cu infuzie concentrată sau cu 10 picături de tinctură la 3 litri de apă, pentru 10 zile consecutive), hipertensiune.
Se consumă 2-3 căni zilnic pentru 7-14 zile.
Continuarea, aici.
Puterea Naturii 