Ce putem trata cu pulbere de răchitan

Plantă iubitoare de apă, răchitanul are puternice proprietăți cicatrizante și astringente.

În scop terapeutic se va folosi doar partea aeriană a plantei, care se va recolta prin tăiere, nu prin smulgere.

Pulberea se obține prin pisarea foarte fină a plantei bine uscate sau cu ajutorul unei râșnițe de cafea. Esre recomandat a nu se preparea pulbere decât atât cât este necesar pentru un tratament de cel mult 30 de zile, pentru a evita oxidarea acesteia și, implicit, alterarea proprietăților curative.

Pulberea se va păstra în recipiente din sticlă, închise ermetic, de culoare închisă și depozitată într-un loc răcoros și uscat.

Astăzi vă prezentăm câteva afecțiuni care pot fi tratate cu pulbere de răchitan, și anume:

  • diaree, dizenterie, enterite – se administrează câte 3-6 lingurițe rase cu pulbere de răchitan zilnic, până la dispariția simptomelor;

Continuarea, aici.

Din leacurile pădurii – fagul

Arbore impunător, care poate atinge înălțimi de peste 40 m, fagul este și o sură de remedii naturale eficiente.

În compoziția chimică a frunzelor se regăsesc următoarele substanțe: acid elagic, acid cafeic, acid curmalic, substanțe minerale, tanin și compuși de natură flavonică. Lemnul conține ceruri, lignină, celuloză, substanțe minerale și grăsimi, iar scoarța este bogată în pentozaini, celuloză, lignină, substanțe minerale și substanțe tanante.

Datorită acestei compoziții chimice, produsele pe bază de fag sunt utile pentru tratarea:

  • durerilor reumatismale – se face un decoct concentrat din frunze și ramuri tinere (o mână de ramuri se adaugă la 5 litri de apă și se fierb pentru 30 de minute) care se adaugă în apa de baie care, în final, trebuie să fie caldă, dar nu fierbinte. Se stă cel mult 20 de minute;
  • rănilor greu vindecabile, negilor, ulcerului varicos – frunzele mature, uscate se transformă în pulbere care se aplică pe zona afectată și se fixează cu un bandaj steril;

Continuarea, aici.