Ce putem trata cu tinctură de păpădie

Originară din Asia și Europa, păpădia este asociată cu afecțiunile hepatice, gastrice, pancreatice și intestinale.

Pentru prepararea tincturii aveți nevoie de 20g de rădăcină uscată, pe care o mărunțiți sau o transformați în pulbere cu ajutorul unei râșnițe de cafea. Puneți planta într-un borcan din sticlă, peste care turnați 100 ml de alcool de 70º. Închideți ermetic borcanul, agitați energic timp de 1-2 minute și lăsați la macerat timp de 10 zile, agitând recipientul de 3-4 ori pe zi.

La sfârșit se filtrează, iar tinctura astfel obținută se păstrează într-un borcan din sticlă, la loc întunecos și răcoros timp de 6 zile, pentru a se decanta. După acest interval, se separă partea limpede și se păstrează în recipiente din sticlă, închise la culoare, pentru 24 luni.

Se administrează câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, diluate în 100ml de apă plată.

Continuarea, aici.

Infuzie hepatotonică cu turmeric

Folosit de mai bine de 2.500 de ani în medicina tradițională asiatică, turmericul sau curcuma este unul dintre condimentele prietene ficatului, acesta având efecte protectoare, detoxifiante și regenerante foarte puternice.

Pentru prepararea infuziei adăugați într-o cană un sfert de linguriță de praf de turmeric, peste care adăugați apă fierbinte. Acoperiți vasul și lăsați la infuzat timp de 10-15 minute, după care adăugați sucul unei jumătăți de lămaie și savurați!

Opțional, puteți adăuga și miere de albine.

Între beneficiile acestei infuzii amintim:

  • detoxifică ficatul
  • protejează ficatul împotriva toxinelor
  • contribuie la regenerarea ficatului

Continuarea, aici.

Ovăzul și proprietățile lui terapeutice

Avena sativa sau ovăzul este o cereală apreciată pentru calitățile sale pe care le exercită asupra organismului uman, fiind folosit nu doar pentru dieta zilnică, ci și pentru tratarea diverselor afecțiuni.

În compoziția chimică a ovăzului se regăsesc proteine, minerale (potasiu, magneziu, clor, calciu, sodiu, fier, fosfor, sodiu, mangan, cobalt, cupru, zinc, nichel, crom, molibden, fluor, iod, bor, seleniu, silicon), vitamine (B1, B2, B3, B5, B6, B8, B9, D, E, K, PP), caroten, albumine, grăsimi, glucide, hidrați de carbon, aminoacizi (arginină, alanină, acid aspartic, cistină, acid glutamic, glicină, histidină, izoleucină, leucină, lizină, fenilalanină, prolină, serină, treonină, triptofan, tirosină, valină), carbohidrați (amidon, acid fitic, sucroză), acizi grași (acid palmitic, acid miristic, acid stearic, acid palitoleic, acid oleic, acid linoleic, acid linolenic), purine.

Datorită acestor substanțe valoroase, ovăzul are proprietăți neurotonice, antispasmodice, laxative, tonic uterine, analeptice, energizante, răcoritoare, diuretice, hipoglicemiante, stimulent tiroidian, antiasmatice, expectorante, hidratante, nutritive, antitumorale, detoxifiante, cicatrizante, regenerante, antiinflamatoare, antimicotice, antioxidante, fiind recomandat în tratarea unor afecțiuni, precum:

Continuarea, aici.

Ce putem trata cu tinctură de pedicuță

Plantă iubitoare de umbră, pedicuța o întâlnim în lizierele pădurilor sau în pădurile care sunt la o altitudine de peste 600 m.

Pentru prepararea tincturii aveți nevoie de 50g de plantă mărunțită și 500 ml de alcool alimentar de 70º. Închideți ermetic vasul și lăsați la macerat timp de 15 zile, agitând de 3-4 ori pe zi, după care filtrați și păstrați tinctura în sticuțe închise la culoare.

Între efectele acestei tincturi amintim:

  • antialcoolic (combate alcoolismul)
  • antitabagic
  • detoxifiant
  • emetic
  • tonic hepatic

Continuarea, aici.

Trei remedii externe pe bază de ovăz

Ovăzul este unul dintre cele mai complexe alimente, acesta având în compoziția sa carbohidrați cu absorbție lentă din fibre, proteine, minerale și vitamine.

Dar ovăzul nu se folosește doar intern, ci și extern, pentru tratarea:

  • dermatitelor, eczemelor – într-o cană cu apă fierbinte se adaugă 20 g de paie de ovăz tocate mărunt și se lasă la infuzat timp de 20 de minute, după care se strecoară, iar cu lichidul astfel obținut se tamponează zonele afectate;
  • arsurilor solare, erupțiilor cutanate – în apa de baie fierbinte se adaugă făină de ovăz (1-3 căni) și se lasă până când devine călduță, moment în care se folosește;

Continuarea, aici.

Trandafirul – floare gingașă de leac

Simbol al purității, regalității, iubirii și carității, trandafirul nu încântă doar simțurile, ci vindecă și trupurile celor bolnavi.

Persoanele care suferă de eczeme, acnee, psoriazis, erizipel, prurit alergic, răni infectate, arsuri pot zdrobi o mână de petale proaspete de trandafir pe care apoi le aplică pe zona afectată și le fixează cu un plasture.

Împotriva stomatitei și paradontozei se face un amestec de pulbere de flori uscate de trandafir și miere de albine, cu care se masează ușor gingiile.

Continuarea, aici.

Trei remedii naturale pentru eczeme

Eczema reprezintă o inflamație a pielii caracterizată prin apariția unor erupții cutanate de natură alergică, leziuni roșii purulente sau uscate și mâncărimi intense.

Cauzele apariției eczemelor sunt diverse, de la factorii ereditari la alergii, vreme, contactul cu chimicale, poluare, alimentație, stres etc.

Pentru a rezolva această problemă, vă propunem trei remedii naturale, respectiv:

  1. într-o cană cu apă care clocotește se pune o linguriță rasă de ceai negru și se fierbe pentru 3 minute, după care se trage de pe foc și se lasă la infuzat alte 15 minute. Se înmoaie o compresă sterilă în ceai și se aplică pe zona afectată, acoperind cu o folie de plastic și fixând cu un bandaj elastic. Compresa se ține timp de o oră, iar procedeul se repetă de până la 3 ori pe zi, până la vindecarea completă;

Continuarea, aici.

Cinci remedii cu ulei de mușețel

Mușețelul este recunoscut pentru proprietățile sale calmante, antispastice, antialergice, antibacteriene, detoxifiante, anticancerigene, cicatrizante, regeneratoare și antioxidante.

Pentru prepararea uleiului aveți nevoie de 500 ml ulei de măsline extravirgin și 10 linguri de flori de mușețel uscate și sfărâmate grosier. Cele două ingrediente se amestecă și se lasă la macerat timp de 14 zile, la soare, după care se filtrează și se păstrează într-o sticlă închisă la culoare (de obicei sticlele de ulei de măsline sunt închise la culoare), la loc rece și întunecos.

Uleiul de mușețel are efecte antiinflamatorii, calmante, antipruriginoase, antinevralgice, relaxante, carminative și antiseptice, fiind recomandat în următoarele cazuri:

  1. piele uscată – se face masaj ușor cu ulei de mușețel, seara, după duș sau baie;
  2. arsuri, arsuri solare – după ce pielea a fost spălată cu o soluție preparată din 40 g de bicarbonat de sodiu și 2 litri de apă  și s-a uscat natural, se aplică uleiul, aplicarea realizându-se cu mișcări circulare, blânde;

Continuarea, aici.

Parfum de iasomie tămăduitor

Iasomia, numită și “darul lui Dumnezeu”, este o plantă care, în numeroase culturi, simbolizează iubirea, speranța și fericirea, fiind, totodată, și o plantă dedicată mamelor.

Florile de iasomie au efect antispastic (asupra musculaturii netede), antibacterian și expectorant. Frunzele au efecte antiinflamatoare și febrifuge.

Uleiul volatil are proprietăți hipotensive, cardiotonice, antiseptice, fungicide, sedative, antiastmatice, antidismenoreice, antitumorale, antibiotice, antivirale, antifungice, antitrichimoniazice, anticandidozice, insectifuge, antihelmintice, antioxidante.

Astfel, iasomia este folosită într-o largă arie de afecțiuni, precum:

  • tulburările respiratorii (tuse, bronșită, răgușeală, laringită);
  • anxietate;
  • depresie;
  • oboseală;
  • neurastenie;
  • depresie postpartum;
  • migrene, dureri de cap;
  • ameliorează atrofia de prostată;
  • ușurează durerile nașterii;
  • ajută la refacerea uterului după naștere (este purificator și drenor uterin);
  • ameliorează simptomele premenopauzei și menopauzei;

Continuarea, aici