Sirop de coarne pentru tratarea gastritei

Fructe de pădure acrișoare și pline de vitamine, coarnele se culeg la sfârșitul lunii septembrie și începutul lunii octombrie, folosindu-se nu doar în scop terapeutic, ci și culinar, pentru prepararea siropurilor și a dulceții.

Pentru a prepara remediul de astăzi, aveți nevoie de următoarele ingrediente:

  • 1.2-1.3 kg de fructe coapte
  • un litru de sevă de mesteacăn
  • o cană cu miere de albine polifloră, organică
  • un litru de alcool de 96º.

Spălați bine fructele și treceți-le prin storcătorul de fructe până ce obțineți un litru de suc, moment în care se amestecă cu restul ingredientelor. Se omogenizează apoi cu o lingură de lemn, până ce mierea se dizolvă în totalitate.

Licoarea astfel obținută se păstrează în recipiente din sticlă, la frigider.

Continuarea, aici.

Advertisements

Ce puteți trata cu vin alb de angelică

Plantă iubitoare de lumină și umezeală, angelica are proprietăți stomahice, stimulente și carminative.

Pentru a prepara vinul de angelică, aveți nevoie de următoarele ingrediente:

  • un litru de vin alb bio sau organic
  • 70g de rădăcină de angelică.

Spălați bine rădăcinile, tocați-le mărunt și puneți-le într-un vas din sticlă. Turnați vinul, acoperiți vasul și lăsați la macerat timp de 14 zile, la temperatura camerei. Agitați zilnic recipientul de 4-5 ori, pentru a facilita extragerea substanțelor active din plantă.

La sfârșit se filtrează, iar vinul astfel obținut se păstrează în recipiente din sticlă, închise la culoare, la loc răcoros.

Se administrează câte 100 ml, cu 15 minute înaintea mesei de prânz.

Continuarea, aici.

Ce putem trata cu pulbere de răchitan

Plantă iubitoare de apă, răchitanul are puternice proprietăți cicatrizante și astringente.

În scop terapeutic se va folosi doar partea aeriană a plantei, care se va recolta prin tăiere, nu prin smulgere.

Pulberea se obține prin pisarea foarte fină a plantei bine uscate sau cu ajutorul unei râșnițe de cafea. Esre recomandat a nu se preparea pulbere decât atât cât este necesar pentru un tratament de cel mult 30 de zile, pentru a evita oxidarea acesteia și, implicit, alterarea proprietăților curative.

Pulberea se va păstra în recipiente din sticlă, închise ermetic, de culoare închisă și depozitată într-un loc răcoros și uscat.

Astăzi vă prezentăm câteva afecțiuni care pot fi tratate cu pulbere de răchitan, și anume:

  • diaree, dizenterie, enterite – se administrează câte 3-6 lingurițe rase cu pulbere de răchitan zilnic, până la dispariția simptomelor;

Continuarea, aici.

Ce puteți trata cu ceai de pufuliță cu flori mici

Plantă iubitoare de apă și lumină, pufulița cu flori mici este originară din Europa, Asia și Africa.

Pentru a prepara infuzia, adăugați într-o cană cu apă fierbinte 2 lingurițe de plantă uscată, acoperiți vasul și lăsați la infuzat timp de 15 minute, după care strecurați și consumați până la 3 căni pe zi, pe stomacul gol, cu jumătate de oră înainte de masă.

Între indicațiile terapeutice ale ceaiului amintim:

  • hipertrofie benignă de prostată
  • prostatite
  • adenom de prostată
  • afecțiuni renale

Continuarea, aici.

Ce puteți trata cu ceai de anghinare

Originară din Etiopia, anghinarea este una dintre cele mai cunoscute plante medicinale, fiind folosită încă din vechime de greci, romani și egipteni.

La prepararea infuziei se folosesc frunzele plantei, uscate și mărunțite. Adăugați o lingură de plantă într-o cană cu apă fierbinte. Acoperiți vasul și lăsați la infuzat timp de 15 minute, după care strecurați și consumați câte 2-3 căni zilnic, pe stomacul gol, cu 30 de minute înainte de masă.

Între indicațiile terapeutice ale ceaiului de anghinare amintim:

  • insuficiență renală
  • insuficiență hepatică
  • hepatită cronică
  • ciroză hepatică
  • colecistită acută și cronică
  • dischinezie biliară
  • angiocolită
  • enterită

Continuarea, aici.

Ce putem trata cu tinctură de pufuliță cu flori mici

Pufulița cu flori mici este o plantă perenă, care crește în locuri mlăștinoase, umede, crânguri sau pe lângă ape.

Pentru prepararea tincturii aveți nevoie de un borcan din sticlă pe care-l umpleți pe jumătate cu pulbere de pufuliță cu flori mici (plantă uscată și dată prin râșnița de cafea), peste care turnați alcool de 70º până când borcanul se umple.

Se închide ermetic și se lasă la macerat timp de 10 zile, la loc călduros, agitând recipientul zilnic de 4-5 ori.

La sfârșit se filtrează, iar tinctura se păstrează în sticluțe închise la culoare.

Se administrează câte 30-50 de picături zilnic, de 3 ori pe zi, după mesele principale, timp de cel puțin 90 de zile.

Între indicațiile terapeutice ale tincturii amintim:

  • menține sănătatea prostatei
  • contribuie la buna funcționare a aparatului urinar
  • adjuvant în tratarea prostatitei

Continuarea, aici.

Ce putem trata cu tinctură de ienupăr

Ienupărul este un arbust conifer care crește la altitudini de peste 700 m, în zonele muntoase, la marginea pădurilor, pășunilor și poienilor, preferând locurile luminoase.

Pentru prepararea tincturii puneți într-un recipient din sticlă 100 de boabe de ienupăr spălate bine, apoi turnați 500 ml alcool de 70º. Închideți ermetic recipientul și lăsați la macerat timp de 10 zile.

Recipientul se agită zilnic de 3-4 ori.

La sfârșit strecurați și păstrați tinctura în sticluțe închise la culoare.

Se administrează câte o linguriță de tincură de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol, înainte de masă, diluată în 100 ml de apă.

Tinctura are proprietăți antiseptice, antiinflamatoare, analgezice, depurative, bronhodilatatoare, stomahice, carminative, sudorifice și hipoglicemiante.

Continuarea, aici.