Remedii parfumate cu flori de salcâm

Albe sau roz, florile parfumate ale salcâmului au proprietăți antinevralgice, calmante, sedative, tonifiante, emoliente, antispasmodice și antiseptice, fiind folosite cu succes în tratarea multor afecțiuni.

Având o perioadă scurtă de viață, florile de salcâm folosite în scopuri curative se vor recolta doar dacă este soare afară (plantele trebuie să fie uscate), din locuri nepoluate, cât mai depărtate de orașe sau drumuri.

Una dintre cele mai simple metode terapeutice este infuzia din flori de salcâm, care se prepară adungând 2-3 lingurițe de flori uscate la o cană de apă clocotită, pentru 10 minute, aceasta fiind eficientă în caz de dispepsie (favorizează digestia), dischinezie biliară (asociată cu 2-3 linguri de miere de albine de salcâm, timp de 14 zile), dezechilibre ale sistemului nervos (anxietate, stres, durere, de cap, migrene, neliniște, iritabilitate, nervozitate, tulburări de memorie, accese de furie, depresie, insomnie, epuizare nervoasă), diaree acidă, ulcer gastric şi duodenal, gastralgii hiperclorhidrice, reflux gastro-esofagian, indigestie, insuficienţă hepatică, crampe abdominale, crampe musculare, tulburări de echilibru, văz, apetit, tuse convulsivă și cea cauzată de crizele de astm, vaginită și candidoză (băi de șezut cu infuzie concentrată sau cu 10 picături de tinctură la 3 litri de apă, pentru 10 zile consecutive), hipertensiune.

Se consumă 2-3 căni zilnic pentru 7-14 zile.

Continuarea, aici.

Advertisements

Cinci remedii cu țintaură

Țintaura este o plantă de vară care crește pe lângă cursurile râurilor, în livezi, pe pajiști, în zonele de munte și care are unul dintre cele mai puternice efecte detoxifiante dintre toate plantele medicinale românești.

Planta are în compoziția sa glicozide amare (eritaurina, centapicrina), alcaloizi, rășini, acid oleanolic, substanțe minerale și proprietăți antipiretice, digestive, laxative, vermifuge, febrifuge, colagoge, coleretice, cicatrizante, antibacteriene, antiinflamatoare, tonice, purificatoare, detoxifiante.

Deși planta are numeroase aplicații medicinale, astăzi vom aminti doar cinci dintre acestea, și anume:

  1. nevralgie sciatică, dureri lombare, colici renale – se aplică cataplasme calde cu țintaură pe zona dureroasă, timp de o oră, de 2 ori pe zi. Cataplasmele se prepară astfel: o mână de frunze mărunțite de plantă se lasă în apă caldă la înmuiat pentru 2 ore, după care se aplică pe locul afectat, acoperindu-se cu un tifon, peste care se pune o sticlă cu apă fierbinte și se ține pentru o oră;
  2. dispepsie, balonare, indigestie – se ia pe stomacul gol, cu 5 minute înainte de masă, o linguriță cu extract hidroalcoolic diluat în puțină apă, pentru a stimula secreția de sucuri digestive, de bilă, pentru a normaliza și ușura digestia. Extractul hidroalcoolic se prepară astfel: 20 de linguri de pulbere de țintaură se pun într-un borcan din sticlă, peste care se adaugă 250 ml de alcool de 90º și o cană cu apă plată sau de izvor. Borcanul se închide ermetic și se lasă la macerat timp de 14 zile, la loc călduros, agitând de 4 ori pe zi, după care se filtrează și se păstrează în sticluțe mici, închise la culoare;
  3. cură de slăbire, obezitate, retenție de apă, apatie, lipsă de vitalitate – cu 30 de minute înaintea fiecărei mese, se ia câte o linguriță de pulbere de țintaură, se ține în gură 3-5 minute, după care se înghite cu puțină apă, timp de 3 luni;

Continuarea, aici.

Remediu cu fructe împotriva indigestiei

Indigestia apare ca urmare a unui consum ridicat de grăsimi și zahăr, cele mai frecvente simptome fiind balonarea, senzația de greață, vărsăturile, durerile de cap, arsurile stomacale, durerile abdominale și senzația de stomac greu.

Pentru a combate simptomele indigestiei, puteți încerca următorul remediu cu fructe, pentru prepararea căruia aveți nevoie de 500 ml de apă, o lămâie, un grepfrut, un măr și o lingură cu frunze verzi de busuioc.

Fructele se cojesc, se curăță de semințe și pielița albă (citricele), se taie cubulețe și se pun la fiert pentru 20 de minute. La sfârșit se adaugă frunzele de busuioc și se mai dă o dată în clocot. După ce s-a răcit, preparatul se pasează și se consumă pe parcursul întregii zile, cu înghițituri mici.

Datorită pectinei, merele mențin buna funcționare a tractului gastrointestinal, ajută la eliminarea toxinelor din organism, sunt antioxidante și previn litiaza renală.

Continuarea, aici.

Ceaiuri recomandate pentru a scăpa de indigestie

În perioada sărbătorilor de iarnă, odată cu terminarea postului și schimbarea regimului alimentar care se schimbă brusc, de cele mai multe ori, ajungându-se astfel ușor la excese, sistemul digestiv este dereglat, iar indigestia își face apariția.

Pentru a elimina aceste neplăceri, pentru reechilibrarea digestiei și a funcționalității organismului, câteva dintre cele mai la îndemână remedii sunt ceaiurile.

Cu ajutorul infuziilor din plante puteți elimina balonarea, indigestia și chiar puteți accelea procesul digestiv, prin stimularea secrețiilor gastrice.

Printre cele mai frecvente cauze ale apariției indigestiei sunt:

– mesele copiase
– ingestia rapidă de alimente
– ingestia de alimente foarte reci sau fierbinți
– alimentele fast food
– produsele alimentare alterate
– alimentele picante
– consumul excesiv de cafea, alcool, ciocolată, dulciuri, băuturi carbogazoase
– consumul alimentelor bogate în grăsimi
– fumatul
– aerofagia (înghițirea de aer în timpul mesei)
– stresul.

Continuarea, aici.

Din leacurile Antichității – hreanul

Folosit de daci, greci și romani, hreanul are un gust iute, aromat și condimentat, fiind o metodă naturală de a trata numeroase afecțiuni.

Originar din S-E Europei și din vestul Asiei, hreanul, numit de daci usturonilă, mai este cunoscut și sub denumirele populare drept “plosca ciobanului” sau “pătrunjel de câmp”.

Se consumă atât frunzele, dar mai ales rădăcina, care este partea cea mai bogată a plantei în vitamine, fitoncide (substanțe care au acțiune antibacteriană) sau uleiuri eterice (cu efect calmant).

Între substanțele active importante ale hreanului se numără și: vitamina C, complexul de vitamine B, săruri minerale, peroxidaza, uleiurile volatile, calciu, potasiu, fier, magneziu, zinc, compuși sulfurați, enzime, fitohormoni, glucozinolați (substanță cu acțiune antibiotică), acizi, minerale, având totodată un proprietăți citostatice foarte puternice (datorate glucozinolaților și peroxidazei), diuretice, antiinflamatoare, antioxidante și expectorante.

Hreanul este de preferat a fi consumat odată cu citricele și legumele proaspete, pentru asigurarea necesarului de minerale și vitamine, evitându-se, în timpul tratamentului naturist, expunerea la mediile iritante.

Între indicațiile terapeutice ale hreanului, amintim:

Mai multe, aici.

O combinație delicioasă care te apără de boli: mierea și scorțișoara

Având proprietăți terapeutice puternice, combinația miere-sorțișoară amelioarează și vindecă numeroase afecțiuni de sute de ani.

Mierea de albine, aliment cu termen de garanție nelimitat, conține în compoziția sa 16-20% apă, 0.4-0.8% proteine (din care 12 aminoacizi esențiali), 81.3% zaharuri (din care 38.19% fructoză, 31,28% glucoză, 5% zaharoză, 6.83% maltoză), 3.01% vitamine (B1, B2, B6, C), 0.2% substanțe minerale (calciu, magneziu, fier, fosfor, cupru, mangan, zinc, siliciu, sodiu, sulf), 55-105 mcg acid folic, fermenți, enzime, hormoni, antioxidanți, factori antibiotici, urme de polen.

Scorțișoara conține uleiuri volatile, 2-3% tanin, amidon, rezine, glucide simple, carbohidrați, zaharuri, grăsimi și mucilagii.

Împreună, se folosesc în tratarea afecțiunilor precum:

Artrita. Se aplică o pastă din cele două ingrediente (o parte de miere în două părți de apă călduță plus 1 linguriță cu pudră de scorțișoară) pe locul afectat și se masează ușor. Se poate bea o cană cu apă fierbinte în care se amestecă o lingură de miere și 1/2 linguriță de scorțișoară pudră.

Bolile de inimă. La micul dejun se recomandă ca în loc de sandwich-urile cu gem să se folosească miere peste care se presară puțină scorțișoară. Această combinație îmbunătățește circulația sangvină și întărește ritmul cardiac.

Mai multe, aici.