Leacuri pentru dischinezia biliară

Bila leneșă sau dischinezia biliară reprezintă o tulburare funcțională a colecistului (vezicii biliare).

Pentru dischinezia hipertonă sau creşterea tonusului vezici biliare se recomandă plante cu efect antiseptic, precum coada-şoricelului, cimbrişorul, salvia, rostopasca, menta, sunătoarea şi coada-calului, sub formă de infuzie, care se prepară dintr-o cană de apă fierbinte şi o linguriţă de plantă.

În acest caz se recomandă a se consuma câte două căni pe zi, înainte de masă, iar pentru a atinge efectul maxim, cea de-a doua cană se poate bea în reprize, câte o lingură în fiecare oră.

Pentru dischinezia hipotonă sau scăderea/absenţa tonusului vezicii biliare se pot folosi plante care au o acţiune coleretic-colagogă, care stimulează secreţia de bilă şi contracţia vezicii biliare, precum anghinarea, păpădia, cicoarea, ghinţura, rostopasca, fructele de măceş, iarba mare, salvia, sunătoarea, florile de gălbenele, unguraşul şi volbura. Plantele se pot folosi separat sau în combinaţie (câte 20g din fiecare, iar la infuzie se va folosi o lingură de amestec), iar ceaiurile se vor bea numai înainte de mesele principale.

Persoanele care se confruntă cu o bilă leneșă, pot face o cură cu un decoct preparat din codiţe de dovleac. Aceasta are efect diuretic, colagog şi calmant, iar rezultatele apar după primele patru-cinci zile de tratament, dar se recomandă a se urma cel puţin două săptămâni. Pentru a prepara decoctul se toacă mărunt două linguri cu codiţe de dovleac (uscate sau verzi) şi se fierb în 500 ml de apă timp de 15 minute. După ce s-a răcit, se strecoară şi se bea lichidul pe parcursul unei zile.

Continuarea, aici.

Advertisement

Cura cu propolis, miere și usturoi

Având în compoziția sa trei dintre cele mai puternice alimente cu efecte terapeutice, cura cu macerat de propolis, usturoi și miere de albine este folosită pentru o gamă largă de afecțiuni, printre care se numără ateroscleroza, arterita, tromboflebita, hipertensiunea, sensibilitatea mărită la frig, cancerul, imunitatea scăzută, infecțiile virale, profilaxia gripei, dezechilibre endocrine, debilitate, astenie, reumatism, impotența vasculară.

Prepararea maceratului are mai multe faze. În prima etapă, se prepară tinctura de usturoi de 60%. Se dau prin mașina de tocat 600g de usturoi și se adaugă într-un litru de alcool de 90-95º, lăsându-se la macerat timp de o săptămână, într-un recipient din sticlă, închis ermetic, folosindu-se mai apoi, doar lichidul curat, de după decantare.

În cea de-a doua etapă, se prepară tinctura de propolis: la 100 ml alcool de peste 80º se adaugă 20g propolis, amestecul introducându-se într-un vas care se încălzește la 30-35º C, amestecând bine. Această procedură se repetă zilnc, timp de o săptămână, după care se lasă la decantat, folosindu-se doar lichidul curat.

În cea de-a treia etapă, cele trei ingrediente se amestecă, în următoarele proporții: 62% tinctura de usturoi, 32% miere de albine (de preferinţă cea de salcâm, deoarece conţine o cantitate mare de flavonoide, cu acţiune hipotensivă şi diuretică) şi 6% tinctura de propolis.

În ultima etapă, acest amestec se poate personaliza în funcție de afecțiune, adăugându-se pentru:

hipertensiunea atrerială – tinctură 10% din flori şi frunze de păducel, talpă gâştei şi frunze de mesteacăn, în părţi egale. Adăugarea acestei tincturi în preparatul de bază se face în proporţie de 10 la sută.

insuficiența cardiacă – tinctura 10% din frunze de lăcrămioare sau ruscută de primăvară, adăugată 20% în preparatul de bază.

Mai multe detalii, aici.