Ce puteți trata cu unguent de rostopască

Binecunoscută pentru proprietățile ei curative asupra ficatului, bilei și rinichilor, rostopasca este un aliat important și în tratarea rănilor și afecțiunilor pielii.

Pentru a prepara unguentul de rostopască aveți nevoie de următoarele ingrediente:

  • 100g de ulei de cocos
  • 20g de ceară de albine
  • 50ml de ulei de măsline
  • 100g de rostopască.

Adăugați uleiurile și ceara într-un vas emailat, iar când acestea s-au topit adăugați și planta tocată mărunt. Lăsați amestecul pe foc mic timp de 15 minute, amestecând continuu cu o lingură de lemn. După cele 15 minute, trageți vasul de pe foc și lăsați amestecul timp de 24 de ore.

După scurgerea celor 24 de ore, încălziți amestecul până ce uleiurile și ceara se topesc din nou, trageți de pe foc și strecurați.

Continuarea, aici.

Advertisements

Ce putem trata cu tinctură din rășină de brad pe cale externă

Folosită în Egiptul Antic și Roma imperială pentru tratarea rănilor, plăgilor, eczemelor și arsurilor, rășina de brad are efecte cicatrizante, antiseptice, regenerante celulare care fac din acest produs un veritabil aliat împotriva bolilor și astăzi.

Pentru prepararea tincturii aveți nevoie de 3-4 linguri de rășină, pe care le puneți într-un borcan din sticlă, peste care turnați 200ml de alcool de 80-90º. Închideți ermetic borcanul și lăsați la macerat timp de 3-5 zile, la loc călduț, agitând zilnic recipientul de 4-5 ori.

La sfârșit filtrați și păstrați tinctura în recipiente din sticlă, de culoare închisă.

Între beneficiile acestei tincturi amintim:

  • răni – se șterge rana cu un tampon de vată îmbibat în tinctură de câteva ori pe zi
  • arsuri – se tamponează zona afectată cu tinctură pentru a preveni apariția unei infecții

Continuarea, aici.

Ce puteți trata cu ceai de rostopască

Considerată a fi una dintre cele mai puternice plante medicinale utilizate de-a lungul vremurilor, rostopasca are efecte hepatoprotectoare, hipolipemiante, hipocolesterolemiante, antispastice, analgezice, antiinflamatoare, sedative, antibacteriene, antivirale, antitumorale, cicatrizante, antimicotice etc.

Pentru a prepara infuzia adăugați o linguriță de plantă uscată și mărunțită într-o cană cu apă fierbinte, acoperiți vasul și lăsați la infuzat timp de 15 minute, după care strecurați și consumați pe tot parcursul zilei, pe o perioadă de cel mult 10 zile.

Supradozarea poate duce la grețuri, vomă, diaree, colici abdominale, somnolență, durere de cap, amețeală, delir, halucinații, asfixie care poate duce la deces, fenomene hepatice toxice.

Între indicațiile terapeutice ale ceaiului amintim:

  • răni
  • fistule
  • dermatoze
  • psoriazis
  • infecții cronice ale pielii
  • negi

Continuarea, aici.

Ce putem trata cu tinctură de rostopască

Utilizată încă din Antichitate pentru tratarea afecțiunilor hepatice și biliare, rostopasca are un nivel ridicat de alcaloizi, substanțe care îi conferă efectele farmacodinamice.

Pentru prepararea tincturii aveți nevoie de părțile aeriene ale plantei, bine uscate. Acestea se transformă în pulbere cu ajutorul unei râșnițe de cafea. Luați 15 linguri din această pulbere, puneți-le într-un borcan din sticlă, peste care turnați 400ml de alcool de 50º.

Închideți ermetic borcanul, agitați-l energic și lăsați-l la macerat timp de 14 zile, agitând zilnic de 3-4 ori.

La sfârșit se filtrează, iar tinctura astfel obținută se păstrează în recipiente din sticlă, închise la culoare.

Se administrează câte 50-100 de picături, de 4 ori pe zi, pe stomacul gol, diluate în 100ml de apă plată.

Continuarea, aici.

Ce putem trata cu tinctură de păpădie

Originară din Asia și Europa, păpădia este asociată cu afecțiunile hepatice, gastrice, pancreatice și intestinale.

Pentru prepararea tincturii aveți nevoie de 20g de rădăcină uscată, pe care o mărunțiți sau o transformați în pulbere cu ajutorul unei râșnițe de cafea. Puneți planta într-un borcan din sticlă, peste care turnați 100 ml de alcool de 70º. Închideți ermetic borcanul, agitați energic timp de 1-2 minute și lăsați la macerat timp de 10 zile, agitând recipientul de 3-4 ori pe zi.

La sfârșit se filtrează, iar tinctura astfel obținută se păstrează într-un borcan din sticlă, la loc întunecos și răcoros timp de 6 zile, pentru a se decanta. După acest interval, se separă partea limpede și se păstrează în recipiente din sticlă, închise la culoare, pentru 24 luni.

Se administrează câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, diluate în 100ml de apă plată.

Continuarea, aici.

Din leacurile pădurii – fagul

Arbore impunător, care poate atinge înălțimi de peste 40 m, fagul este și o sură de remedii naturale eficiente.

În compoziția chimică a frunzelor se regăsesc următoarele substanțe: acid elagic, acid cafeic, acid curmalic, substanțe minerale, tanin și compuși de natură flavonică. Lemnul conține ceruri, lignină, celuloză, substanțe minerale și grăsimi, iar scoarța este bogată în pentozaini, celuloză, lignină, substanțe minerale și substanțe tanante.

Datorită acestei compoziții chimice, produsele pe bază de fag sunt utile pentru tratarea:

  • durerilor reumatismale – se face un decoct concentrat din frunze și ramuri tinere (o mână de ramuri se adaugă la 5 litri de apă și se fierb pentru 30 de minute) care se adaugă în apa de baie care, în final, trebuie să fie caldă, dar nu fierbinte. Se stă cel mult 20 de minute;
  • rănilor greu vindecabile, negilor, ulcerului varicos – frunzele mature, uscate se transformă în pulbere care se aplică pe zona afectată și se fixează cu un bandaj steril;

Continuarea, aici.

Ce putem trata cu tinctură de propolis pe cale externă

Folosită pe cale externă, tinctura de propolis are proprietăți antiinflamatoare, antimicrobiene, cicatrizante, anestezice, antioxidante și analgezice.

Datorită acestor proprietăți, tinctura de propolis se poate folosi pentru tratarea:

  • laringitei, amigdalitei, faringo-amigdalitei – se înmoaie un tampon de vată cu tinctură, după care se aplică direct pe locul afectat pentru câteva secunde, de 5-6 ori pe zi;
  • arsuri, răni, adjuvant în cancerul mamar și cel al pielii – se înmoaie un tampon de vată în tinctura de propolis, după care se stoarce foarte încet deasupra locului afectat, lăsând preparatul să scalde locul şi să se întărească de la sine. Procedeul se reia de 3-4 ori, la intervale de 2-3 minute, după care se lasă zona tratată să se usuce în mod natural;
  • alunițe, negi – se face un amestec în părți egale de tinctură de propolis, tinctură de rostopască și tinctură de tătăneasă. Se înmoaie un tampon de vată în acest amestec după care se stoarce foarte încet deasupra locului afectat, lăsând preparatul să scalde locul şi să se întărească de la sine. Procedeul se reia de 3-4 ori, la intervale de 2-3 minute, după care se lasă zona tratată să se usuce în mod natural;

Continuarea, aici.