Maladia Alzheimer ar putea avea o cauză genetică

Puţin câte puţin, extrem de complicatul puzzle al bolii Alzheimer începe să fie completat. “Cartografia” genelor începe să prindă contur și cu ajutorul celui mai mare studiu epidemiologic internaţional realizat până acum pe marginea acestei boli, desfăşurat în cadrul consorţiului International Genomics of Alzheimer’s Projet, informează cotidianul “La Libre Belgique”.

Studiul intitulat “Sănătatea publică şi epidemiologică moleculară a bolilor asociate îmbătrânirii”, publicat recent în “Nature Genetics” și coordonat de grupul mixt de cercetare Inserm/Institutul Pasteur din Lille/Universitatea Lille Nord, evidențiază 11 “regiuni de genom” asociate cu apariţia acestei boli neorodegenerative şi reperează alte 13 în curs de validare, fapt care reprezintă un salt înainte foarte important, având în vedere că în 2009 au fost identificate “doar” zece gene, misterul continuând să planeze în ceea ce priveşte predispoziţia individuală de a dezvolta această gravă şi frecventă afecţiune.

Referitor la maladia Alzheimer, se cunoaşte că aceasta se caracterizează prin două tipuri de leziuni în creier: pe de o parte, este vorba despre plăcile amiloide, care provin din acumularea extracelulalră a peptidelor în anumite zone ale creierului, iar pe de altă parte este vorba despre degenerescenţe neurofibrilare, care sunt leziuni intraneuronale ce provin de la agregarea anormală, sub formă de filamente, a unei proteine numite “proteina Tau”.

Unele dintre noile gene recent identificate confirmă ipotezele deja avansate cu privire la rolul plăcilor amiloide şi al proteinei Tau. De asemenea, rolul răspunsului imun şi al inflamaţiei, dezvăluit în studii precedente, este întărit şi de această cercetare.

În acelaşi timp, cele 11 gene asociate deschid noi piste. Dacă implicarea sistemului imunitar în dezvoltarea maladiei a fost deja confirmat, cercetătorii au scos în evidenţă o regiune de genom asociată altor două boli neurodegenerative: scleroza în plăci şi boala Parkinson. Astfel, notează autorii noului studiu, “o altă legătură a putut fi făcută cu locusul SLC24A4, care codează o proteină implicată în dezvoltarea irisului şi în varierea culorii părului şi pielii, fiind asociată cu riscul de hipertensiune arterială”.

Continuarea, aici.

Siropul de cimbru alungă răceala

Plantă aromatică apreciată, cimbrul are proprietăți antiseptice, antifungice, bactericide, antihelmintice, astringente, stomahice, antidiareice, carminative, coleretice, expectorante, antireumatice, antinevralgice etc.

În scop curativ se va folosi doar partea aeriană a plantei, care vor fi culese pe timp însorit.

Îentru a prepara siropul de cimbru aveți nevoie de planta proaspătă, pe care o umeziți ușor înainte de a o introduce în borcan. Se alternează straturile de cimbru cu un kilogram de zahăr nerafinat, având grijă ca ultimul strat să fie cel de zahăr. Se închide ermetic borcanul și se lasă la macerat, la soare, timp de 21 de zile, după care se separă zahărul de plantă. Crenguțele de cimbru se clătesc în puțină apă, pe care mai apoi o adăugați peste sirop.

Siropul astfel obținut se pune la fiert, la foc mic, până când se evaporă apa. Se lasă la răcit, după care se pune în sticluțe mici, închise la culoare și închise ermetic. Se păstrează în locuri ferite de lumină, răcoroase.

Continuarea, aici.

Ce puteți trata cu ceai de ienupăr

Arbust conifer cu miros relaxant, ienupărul aduce multiple beneficii sănătății, datorită proprietăților sale antiinflamatoare, analgezice, antiseptice, diuretice, depurative, stomahice, carminative, sudorifice, bronhodilatatoare care rezidă în fructe.

Pentru a prepara infuzia de fructe de ienupăr adăugați într-o cană cu apă fierbinte 2 lingurițe de fructe zdrobite, acoperiți vasul și lăsați la infuzat timp de 15-20 de minute, după care strecurați și consumați până la 3 căni pe zi, pe stomacul gol, cu jumătate de oră înainte de masă.

Între indicațiile terapeutice ale ceaiului de ienupăr amintim:

  • edeme
  • litiază urinară
  • infecții urinare
  • infecții gastro-intestinale
  • enterite
  • enterocolite
  • colite de fermentație
  • dispepsie
  • flatulență
  • anorexie

Continuarea, aici.

Remedii naturale pentru scleroza în plăci

Scleroza în plăci este o boală demineralizantă a sistemului nervos central ale cărei cauze nu sunt cunoscute.

Astăzi vă propunem câteva remedii pentru atenuarea simptomelor acestei afecțiuni, respectiv:

Ceaiul de coada-șoricelului (o linguriță de plantă uscată și mărunțită la o cană cu apă fierbinte) –  se beau 2 căni pe zi, cu înghițituri mici.

Zilnic, seara, înainte de culcare se fac băi de șezut, iar dimineața se masează ușor coloana vertebrală cu tinctură de coada-șoricelului, urmând ca seara coloana să se maseze cu alifie de coada-șoricelului.

Coloana se mai poate masa și cu ulei de mușețel, sunătoare sau tinctură de tătăneasă.

Continuarea, aici.