Renunțatul la fumat ridică moralul

Potrivit unui studiu publicat în cel mai recent număr al revistei de specialitate British Medical Journal (BMJ), renunțarea la fumat are efecte benefice asupra moralului, informează agenția de presă AFP.

O echipă de specialiști din Marea Britanie a analizat 26 de studii legate de fumat și a ajuns la concluzia că efectele psihologice ale renunțării la fumat pot fi “echivalente sau chiar mai bune” decât cele ale unui tratament medicamentuos cu antidepresive împotriva anxietății.

Fumătorii care au participat la studii erau femei (52%) și bărbați (48%) cu vârsta medie de 44 de ani, și fumau între 10 și 40 de țigări zilnic.

Aceștia au fost intervievați înainte de a avea vreo tentativă de a se lăsa de fumat și apoi din nou, la un interval cuprins între 6 săptămâni și 6 luni, din momentul când s-au hotărât să se lase de fumat.

Continuarea, aici.

Advertisement

Bolnavii de cancer care fac sport au șanse duble de supravieţuire

Cercetătorii americani au descoperit că bărbaţii care au învins cancerul şi au ars peste 12.600 de calorii pe săptămână în timpul activităţilor sportive aproape că şi-au dublat şansele de supravieţuire, informează dailymail.co.uk. 

Studiul a fost efectuat de oamenii de știință americani de la Şcoala de medicină Stritch, a Universităţii Loyola din Chicago. Aceștia au studiat 1.021 de bărbaţi, cu o vârstă medie de 71 de ani, care fuseseră diagnosticaţi cu cancer, și au descoperit că persoanele au făcut sport și au ars peste 12.600 de calorii pe săptămână în urma exerciţiilor fizice aveau un risc de mortalitate cu 48% mai redus decât cei care nu făceau exerciții fizice deloc şi consumau mai puţin de 2.100 de calorii pe săptămână.

“Mişcarea ar trebui promovată activ în rândul acestor pacienţi, pentru a creşte longevitatea acestora”, a afirmat Kathlee Wolin, coautoarea studiului.

Continuarea, aici.

O dietă bogată în grăsimi pe parcursul sarcinii poate afecta dezvoltarea creierului copilului

Conform unui stdiu efectuat de cercetătorii americani, un regim alimentar bogat în grăsimi pe perioada sarcinii poate afecta dezvoltarea creierului copilului, crescând riscul ca acesta să devină obez pe parcursul vieţii.

Studiul a fost realizat pe șoareci de către o echipă de cercetători de la Şcoala de medicină Yale din Statele Unite ale Americii și a arătat că regimul alimentar poate schimba structura creierului şoarecilor în perioada intrauterină, explicând, astfel, de ce copiii ai căror părinţi sunt obezi sunt mai predispuşi în a deveni supraponderali. Studiul a fost publicat în jurnalul de specialitate “Cell”.

Datele studiului au arătat că femelele care aveau o dieta alimentară bogată în grăsimi au avut pui al căror hipotalamus (parte a creierului responsabilă pentru reglarea metabolismului) a suferit modificări, puii fiind mai predispuşi în a deveni supraponderali şi a dezvolta diabet de tipul 2, comparativ cu cei ale căror mame aveau o dietă alimentară echilibrată.

“Noi, cu siguranţă, credem că acestea sunt procese biologice fundamentale care afectează, de asemenea, şi oamenii şi influenţează modul în care copiii pot deveni obezi. Cel puţin se pare că ar putea avea un impact major şi trebuie să cercetăm în continuare acest aspect, atât în studii pe animale, cât şi pe oameni”, a declarat Tamas Horvath, unul dintre autorii studiului.

Continuarea, aici.

Lipsa somnului poate cauza leziuni cerebrale

Cercetătorii suedezi au dat publicității un studiu asupra lipsei somnului și a efectelor pe care o noapte albă le are asupra creierului, informează agenția de presă AFP.

Studiul a fost efectuat pe 15 bărbați tineri, cu o stare de sănătate generală bună. Cercetătorii în neurologie de la Universitatea din Uppsala au analizat sânge prelevat dimineața celor 15 subiecți, dintre care unii dormiseră peste noapte opt ore, iar ceilalți deloc, observându-se la aceștia din urmă o creștere cu 20% a concentrației proteinei S-100B și enolazei specifice neuronale.

“Numărul acestor molecule crește, de regulă, în sânge când apar leziuni cerebrale”, a menționat într-un comunicat de presă Christian Benedict, coordonatorul studiului.

Continuarea, aici.

Expunerea gravidelor la ftalaţi creşte riscul de naştere prematură

Un studiu publicat în Jurnalul Asociaţiei de medicină americane (JAMA) relevă că femeile însărcinate care sunt expuse la ftalaţi – o substanţă chimică folosită la vopsele şi produse cosmetice, cum ar fi deodorantele – riscă mai mult decât celelalte să nască prematur.

În cadrul studiului, cercetătorii au examinat 130 de femei care au născut prematur şi alte 352, de la care au analizat eşantioane de urină în timpul sarcinii, pentru a determina nivelul de reziduuri de ftalaţi.

“Rezultatele arată o legătură evidentă între expunerea la ftalaţi în timpul sarcinii şi naşterile premature, lucru care confirmă precedentele observaţii de laborator şi rezultatele unor studii epidemiologice”, spune Kelly Ferguson de la Facultatea de Sănătate Publică a Universităţii Michigan.

Studiile precedente au arătat că ftalaţii pot fi puşi în legătură cu cancerul la sân şi cu niveluri de hormoni susceptibili să deregleze funcţionarea glandei tiroide iar rezultatele acestui studiu oferă o bază solidă pentru prevenirea sau reducerea expunerii la ftalaţi în timpul sarcinii, au menționat cercetătorii.

Continuarea, aici.

Persoanele care trăiesc singure tind să aibă un regim alimentar care le pune sănătatea în pericol

Un studiu realizat de o echipă de cercetători britanici, condusă de Annlijn Conklin, de la Centrul de cercetare privind alimentația și activitatea (CEDAR), relevă că persoanele care trăiesc singure au un regim alimentar dezechilibrat, care le pune în pericol sănătatea, informează site-ul www.topsante.fr.

Studiul a demonstrat că izolarea nu afectează doar sănătatea mentală a persoanelor, ci și pe cea fizică. Echipa de cercetători a analizat datele din studiul britanic “EPIC — Norfolk”, care s-a efectuat pe un eșantion de aproximativ 25.000 de persoane cu vârste cuprinse între 40 și 80 de ani, subiecții participând la o anchetă europeană pe tema sănătății. Pe o perioadă de 20 de ani, acești voluntari au fost supravegheați de către medici care le-au analizat regimul alimentar, modul de viață și corelându-le cu apariția bolilor cronice, precum cancerul sau diabetul.

În același timp, studiul a mai arătat că persoanele care consumă mai multe legume și mâncăruri echilibrate prezintă un risc cu 13% mai scăzut de a se îmbolnăvi de diabetul de tip 2, Annalijn Conklin a explicat, în calitate de cercetător în “epidemiologie socială”, că este deosebit de interesată să studieze legătura dintre relațiile sociale ale persoanelor, lipsa de contact cu prietenii și familia și regimul alimentar.

Continuarea, aici.

Stresul prelungit poate duce la micșorarea creierului

Persoanele care suferă de stres pe o perioadă îndelungată de timp riscă să-și piardă din masa cerebrală sau să dezvolte demență, arată mai multe studii ale cercetătorilor americani, pe când, cei care sunt mai relaxați, își pot adăuga, astfel, în medie, cu 12-15 ani, la durata de viață, pentru că au o circulație sangvină mai bună și un sistem imunitar mai puternic, arată cercetătorii americani.

Specialiștii americani au constatat că substanțele chimice secretate de organismul uman în situații de stres prelungit, numite orticosteroizi, sunt toxice pentru creier, acestea fiind responsabile de distrugerea celulelor nervoase atunci când concentrațiile rămân mari o perioadă mai lungă de timp.

Studiile au relevat că cea mai vulnerabilă parte a creierului este hipocampul – o regiune cerebrală asociată cu memoria -, motiv pentru care cercetătorii cred că stresul prelungit poate favoriza apariția demenței.

În cadrul studiilor au fost tratate persoane care au suferit de stres post-traumatic în urma atacuruilor din 1 septembrie 2001, observând la aceștia o micșorare a hipocampului, similară cu cea care apare la pcienții vârstnici care suferă de demență.

Continuarea, aici.

Vinul reduce riscul de depresie

Vinul, consumat moderat, este asociat cu reducerea riscului de a suferi de depresie. Riscul scade cu 32% dacă se consumă între două și șapte pahare de vin pe săptămână, altfel spus – cel mult un pahar pe zi, relatează passionsante.be.

Studiul, realizat de cercetătorii de la Universitatea din Navarra (nordul Spaniei), au observat circa zece ani un grup de aproximativ 5.000 de femei și bărbați, fără simptome depresive sau probleme legate de alcool. Au fost strânse periodic informații despre frecvența cu care consumau băuturi alcoolice, puse apoi în relație cu diagnosticul de depresie.

Rezultatele au arătat efectul protector al vinului, cu mențiunea ca acesta să fie consumat moderat. Explicația ar consta atât în acțiunea neuro-protectoare a unor compuși din vin, dar și în aspecte legate de modul de viață (alimentație, activitate fizică) al consumatorilor prudenți.

Continuarea, aici.

Bilingvismul ar putea ajuta în lupta împotriva demenței

Un studiu publicat miercuri în revista americană Neurology, citat de AFP arată că bilingvismul ar putea întârzia apariția anumitor forme de demență la persoanele vârstnice, chiar analfabete.

Studiul a indicat că bilingvismul întârzie cu patru ani și jumătate trei forme de demență, comparativ cu indivizii care vorbesc o singură limbă.

“Studiul nostru este primul care arată că persoanele care vorbesc două limbi și sunt incapabile să citească sunt, de asemenea, beneficiare, sugerând că nivelul de formare nu este suficient pentru a explica această diferență”, subliniază Suvarna Alladi de la Institutul de Științe Medicale Nizzam din Hyderabad (India), autoarea principală a lucrării.

“A vorbi mai mult de o limbă pare să inducă o mai bună dezvoltare a zonei creierului responsabile de gândire și atenție, care ar putea contribui la protejarea individului de demență”, adaugă ea.

În cadrul studiului, cercetătorii au urmărit 648 de persoane, dintre care 14% erau analfabete, toate indiene, între 66 de ani și vârsta medie, diagnosticate cu diferite forme de demență. Dintre ele, 391 vorbeau cel puțin două limbi.

Continuarea, aici.

În viitor, analiza urinei ar putea înlocui analizele de sânge şi biopsiile

Recent, o echipă de cercetători de la Universitatea din Alberta, Canada, au anunţat că au identificat în urina umană mult mai mulţi compuşi chimici şi organici decât se apreciase până acum: circa 3.000, adică de 30 de ori mai multe substanţe faţă de câte se credea că există, informează passionsante.be.

Lichidul biologic secretat de rinichi (după filtrarea sângelui) evacuează deşeurile din organism. Conţinutul de apă din urină este de 95%, restul de 5% fiind cel demn de toată atenţia.

Formarea și eliminarea urinei joacă un rol important în regularea volemiei sanguine, a echilibrului de electroliți și eliminarea substanțelor de dezasimilare din metabolismul proteinelor care sunt toxice. Urina la om are o culoare galbenă, culoarea și conținutul urinei fiind un indicator valoros la depistarea unor boli prin examene de laborator.

Continuarea, aici.