Flori de crăițe și remedii naturale pentru ten

Plante originare din Argentina și Mexic, crăițele au proprietăți calmante, antispestice, hipotensive, purgative, vermifuge etc.

Persoanele care au tenul gras pot încerca următoarea loțiune: adăugați într-o cană cu apă fierbinte 2 linguri de flori mărunt tocate și lăsați-le timp de 8 ore, după care strecurați și adăugați în infuzia astfel obținută o lingură cu suc proaspăt stors de lămâie. Utilizați acestă loțiune pentru tamponarea feței, gâtului și decolteului, după curățare. Se păstrează la frigider.

Tenul iritat poate fi calmat cu următorul remediu: adăugați 2 linguri de flori și frunze mărunt tocate într-un vas cu 350 ml de apă caldă. Lăsați până ce dă în clocot, după care trageți vasul de pe foc, acoperiți vasul și lăsați la infuzat timp de 4 ore. La sfârșit strecurați, iar în infuzia limpede adăugați sucul unei frunze mari de aloe (planta trebuie să aiba cel puțin 3 ani) și 2 linguri cu apă minerală. Folosiți preparatul pentru a-l aplica pe zonele afectate de 2-3 ori pe zi.

Continuarea, aici.

Advertisement

Mască cu argilă albastră împotriva acneei

Argila albastră este bogată în silicați, oxizi, minerale și oligoelemente care îi conferă proprietăți antiinflamatoare, antimicotice, antiseptice, antimicrobiene, bacteriostatice, detoxifiante etc.

Pentru prepararea măștii aveți nevoie de 1-2 lingurițe cu pulbere de argilă și suc de castravete. Omogenizați cele două ingrediente până obțineți o pastă, pe care apoi o aplicați pe fața curată.

Se lasă să acționeze timp de 15-20 de minute, umezind argila în cazul în care se usucă.

Masca se îndepărtează cu apă călduță sau infuzie concentrată de mușețel sau gălbenele (3-4 lingurițe de plantă la o cană cu apă fierbinte). Dacă vă este mai ușor, îndepărtați masca cu apă călduță, apoi cltiți tenul cu infuzie din abundență.

Continuarea, aici.

Trei remedii externe pe bază de salvie

Condiment apreciat în gastronomie, salvia are și proprietăți antiseptice, antiinflamatoare, carminative, calmante, expectorante, sedative, bacteriostatice, astringente, antisudorifice, coleretice, antispastice etc.

În compoziția chimică a plantei regăsim uleiuri volatile, tanin, acid ursolic, acid oleanolic, substanțe amare, vitaminele A, B1 și C, acid fumaric, acid clorogenic, acid cafeic, acid nicotinic, azotat de potasiu, calciu, potasiu, magneziu, fier, zinc, sodiu etc., fapt care îi conferă plantei efecte hipoglicemiante ușoare, stimulatoare a secreției biliare și venotonice.

Astfel, tratamentele externe cu salvie sunt recomandate persoanelor care suferă de:

1. candidoză bucală, afte, stomatită, gingivită – în 2500 ml de apă rece se pun la macerat 2 linguri de plantă uscată și mărunțită și se lasă peste noapte (8-10 ore), după care se strecoară, iar lichidul se păstrează separat. Peste planta rămasă se toarnă 2500 ml de apă clocotită și se fierbe pentru 5 minute, după care se trage de pe foc și se lasă la răcit, apoi se strecoară, iar cele două extracte se amestecă și se adaugă 3 picături de ulei volat

Continuarea, aici.