Rădăcina de măcriș și indicațiile sale terapeutice

Măcrișul este o plantă adaptabilă, care se întâlnește la toate altitudinile – de la câmpie, până la munte.

În scopuri curative se folosește rădăcina plantei. Frunzele sunt delicioase în salate, având un gust acrișor.

Puteți consuma rădăcina sub formă de pulbere și decoct.

Pulberea – se obține prin râșnirea rădăcinii uscate bine.

Decoctul – puneți în jumătate de cană cu apă rece 2 lingurițe cu rădăcină mărunțită și lăsați peste noapte. Strecurați și păstrați apa. Partea solidă puneți-o la fiert cu o jumătate de cană cu apă, pentru 2 minute, după care trageți de pe foc și lăsați la răcit. Când ceaiul se răcește complet, se strecoară și se combină cu extractul obținut anterior. Se consumă întreaga cantitate pe parcursul zilei, împărțită în 3 doze.

Între afecțiunile care pot fi tratate cu rădăcină de măcriș amintim:

  • hepatitele virale de tip A, B, C
  • tulburările hepatice

Continuarea, aici.

Advertisements

Tratamente externe pe bază de turiță-mare

Agrimonia eupatoria sau turița-mare este o plantă de origine europeană, care se găsește în zonele de câmpie și cele montante, în luminișuri, la marginea drumurilor, pe pajiști sau în livezi.

Boli de piele, afte, stomatite, gingivite, faringită – puneți 10 g de plantă tocată mărunt în 200 ml de apă fierbinte, acoperiți vasul și lăsați-l la infuzat timp de 15 minute. Strecurați și, în funcție de caz, aplicați comprese pe zonele afectate sau clătiți gura de câteva ori pe zi.

Tumori, luxații, entorse – într-un vas emailat puneți o mână de turiță-mare, o mână de tărâțe de grâu, o jumătate de linguriță de drojdie și 500 ml de apă. Puneți vasul pe foc mic și lăsați să fiarbă timp de 30 de minute. Strecurați, iar partea solidă puneți-o într-un săculeț din pânză, pe care apoi îl aplicați pe zona bolnavă.

Amigdalită, abces oral, inflamații bucale, inflamații ale gâtului – în 500 ml de apă clotită se pune o mână de frunze de plantă și se fierb, la foc mic, pentru 15 minute. Lichidul limpede se folosește pentru gargară. Procedeul se repetă de 4-5 ori pe zi.

Continuarea, aici.

 

Ce puteți trata cu ceai de armurariu

Folosită de peste 2.000 de ani în scop terapeutic, armurariul are proprietăți regenerante, hepatoprotectoare, tonice, galactogoge, neurotrofice, neuroprotectoare, antioxidante, antitumorale, antiproliferative etc.

Pentru a prepara infuzia, adăugați într-o cană cu apă fierbinte o lingură de pulbere de semințe de armurariu, acoperiți vasul și lăsați la infuzat timp de 15 minute, după care strecurați și consumați până la 3 căni pe zi, pe stomacul gol, cu 30 de minute înaintea meselor principale.

Între indicațiile terapeutice ale ceaiului amintim:

  • hepatită acută, cronic, virală, metabolică, etanolică
  • ciroză hepatică

Continuarea, aici.

Infuzie hepatotonică cu turmeric

Folosit de mai bine de 2.500 de ani în medicina tradițională asiatică, turmericul sau curcuma este unul dintre condimentele prietene ficatului, acesta având efecte protectoare, detoxifiante și regenerante foarte puternice.

Pentru prepararea infuziei adăugați într-o cană un sfert de linguriță de praf de turmeric, peste care adăugați apă fierbinte. Acoperiți vasul și lăsați la infuzat timp de 10-15 minute, după care adăugați sucul unei jumătăți de lămaie și savurați!

Opțional, puteți adăuga și miere de albine.

Între beneficiile acestei infuzii amintim:

  • detoxifică ficatul
  • protejează ficatul împotriva toxinelor
  • contribuie la regenerarea ficatului

Continuarea, aici.

Tinctură de dovleac pentru ascită

Rod al toamnei, dovleacul este o sursă binevenită de nutrienți și o sursă importantă de remedii tradiționale.

Pentru prepararea tincturii aveți nevoie de un dovleac alb de 3 kilograme și 500 ml de alcool dublu rafinat. Dovleacul se spală bine cu cu apă rece sau călduță, se taie capacul și se curăță de semințe cu o lingură de lemn, după care se adaugă în interiorul dovleacului alcoolul. Se adaugă capacul decupat anterior și se lipește cu bandă adezivă pentru a nu pătrunde aer.

Se lasă la macerat timp de 30 de zile, într-un lighean, la temperatura camerei, într-un loc întunecos, agitându-se zilnic de cel puțin 3 ori.

După scurgerea intervalului de macerat, se scurge sucul lăsat și se păstrează într-un recipient din sticlă, timp de 10 zile, la loc întunecos. Între timp, se lipește la loc capacul dovleacului și se păstrează în aceleași condiții timp de 10 zile, când, se curăță de coajă, iar pulpa, împreună cu sucul păstrat în recipientul din sticlă, se mixează cu ajutorul unui blender până devine un piure.

Continuarea, aici.

Efectele terapeutice ale lăptișorului de matcă

Produs esențial pentru viața coloniei de albine, lăptișorul de matcă este bogat în substanțe active esențiale organismului, care, totodată, exercită și o importantă valoare terapeutică.

În urma studiilor realizate de-a lungul timpului, lăptișorul de matcă s-a dovedit a fi eficient în caz de:

  • boli metabolice;
  • diabet;
  • colesterol mărit;
  • trigliceride mărite;
  • boli de coagulare;
  • ateroscleroză;
  • afecțiuni ale aparatului respirator (excepție făcând astmul bronșic);
  • gingivită;
  • anemie;
  • sistem imunitar slăbit;
  • artrită reumatoidă;

Continuarea, aici.